Claudiu Butacu: Sustenabilitatea e parte din educația noastră

În ultimii zece ani am auzit de termenul sustenabilitate de un milion de ori. Am auzit idei sustenabile, businessuri sustenabile, cartiere sustenabile, mâncare sustenabilă și viață sustenabilă, asta după ce „eco” și „verde” au devenit deja prea folosite. E timpul să trecem de la vorbe la fapte și asta se face prin educație.

de Claudiu Butacu

Cei 3P despre care am mai tot vorbit ne ajută să înțelegem mai bine conceptul de sustenabilitate – dezvoltare durabilă, dar când vine vorba de educație în sustenabilitate și unde găsim aceste informații sau cum ar fi dacă am învăța despre ele, ar fi în ­curricula educațională al oricărei instituții de învățământ și cine știe, poate Andrei va merge la Olimpiada de Dezvoltare Durabilă, oo, stai, ce, cum? N-avem, dar sună bine nu?

Conceptul care se află la intersecția celor trei dimensiuni esențiale pentru dezvoltarea durabilă este cel mai bine descris în teoria Triple Bottom Line, introdusă pentru prima dată de Elkington, în 1999, în lucrarea „Balan­cing Economic”, „Environmental and Social Performance” (Schwartz și Carroll, 2003 & Elkington, 1999).

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, cele trei dimensiuni trebuie abordate și realizate în același timp:

• dimensiunea economică PROFIT se referă la responsabilitatea unei companii de a crea locuri de muncă, de a plăti impozite, de a produce bunuri și servicii pe care consumatorii le au ca nevoie și dorință (Blowfield și Murray, 2011)
• PLANETA – dimensiunea de mediu se referă la impactul activității noastre asupra sistemelor naturale și la responsabilitatea noastră de a integra îngrijirea ecologică și preocupările de mediu în operațiunile zilnice, cu scopul de a reduce amprenta (Cornelissen, 2011)
• Și în cele din urmă PEOPLE – dimensiunea socială, concentrându-se pe impactul financiar al companiilor, responsabilitățile etice legate de problemele sociale, politice și etice mai largi impuse de operațiunile lor (Elkington, 1999).

Când vine vorba de educație, “În 2005, în cadrul întâlnirii la nivel înalt a miniștrilor ­mediului și educației de la Vilnius, UNECE propune Strategia pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de România și de către celelalte state membre ale UNECE, strategie care va reprezenta Decada Națiunilor Unite a Educației pentru Dezvoltare Durabilă”. Sună bine, promițător, confortabil.

Părinții mei oare au urmărit curricula de la liceu sau facultatea la care urma să mă înscriu cu gândul ca o să mă pregătesc în direcția asta? Mama? Tata? Ai mei, ai noștri? Trimitem copiii la școală în continuare să aibă un serviciu bun, să își facă o familie și să cumpere un apartament cu ceva credit pe treizeci de ani.

Știm cu toții că sustenabilitatea este provocarea timpurilor moderne, atât pentru viața noastră prezentă, cât și pentru cea viitoare. În timp ce conceptul a evoluat impresionant în ultimii 10-15 ani, progresul pe teren trebuie să aibă loc într-un ritm mai rapid. Educația joacă un rol critic, cu o puternică responsabilitate în direcția instituțiilor de învățământ superior.

Așa că, provocat de Radu A., mentorul meu de la Business International School of Management (BISM), m-am apucat să măsor cât de mult a influențat impactul curiculei de sustenabilitate și al valorilor de sustenabilitate pe care le practicam în EFdeN viața post-EFdeN și am ajuns la o lucrare academică foarte utilă, care mi-a umplut sufletul de bucurie după lunile petrecute pentru realizarea ei. Sute de răspunsuri cu care îmi doresc să contribui la îmbunătățirea a curriculei educaționale pentru a integra conceptul de sustenabilitate.

Pe această cale le mulțumesc tuturor colegilor din EFdeN care au răspuns întrebărilor din interviu și citind sute de răspunsuri și folosind diverse metodologii de interpretare, am reușit să concluzionez câteva aspecte.

Importanța promovării educației pentru sustenabilitate, cu trei dimensiuni principale care cuprind impactul complex pe care îl are învățarea despre subiect asupra elevilor/studenților:

• În primul rând, o mentalitate și o schimbare de comportament la nivel individual îi face pe elevi/studenți să dezvolte un nou stil de viață care implementează și promovează sustenabilitatea.
• În al ­doilea rând, la nivel profesional, studenții încorporează conceptul pe parcursul carierei lor – de la obiectivele carierei la avansarea și implementarea sustenabilității în deciziile de afaceri, contribuind astfel la avansarea în carieră.
• În cele din urmă, impactul se reflectă asupra importanței culturii organizaționale, care contribuie la impactul asupra fiecărui individ, o cultură bazată pe scopuri, axată pe performanță, abilitare individuală și un mod integrat de lucru.

În numerele următoare voi descrie fiecare dintre cele trei dimensiuni descoperite și ce am dedus interpretând rezultatele. De la comportamente influențate acasă și la locul de muncă, la dezvoltarea de soft skills și aplicarea know-how-ului în activitățile recurente. Un imbold în carieră sau cum să te adaptezi noilor tendințe din industrie, sustenabilitatea va fi integrată în tot ce facem, tot ce gândim, tot ce ne dorim și ne va lipsi din tot ce omitem.

Descoperirile subliniază un impact holistic în viața elevilor/studenților, atât la nivel perso­nal, cât și profesional, indicând o experiență de învățare care presupune schimbarea de mentalitate. Odată expuși la concept și ­devenind conștienți de propria lor responsabilitate în abordarea provocărilor climatice globale, care duce la schimbări de comportament în activitățile de zi cu zi, făcându-i o sursă de know-how, inspirație și motivație pentru ­colegi și familie.

Impactul este imens! Alegerile și cariera stu­denților sunt puternic influențate de această experiență de învățare. Ei descoperă noi oportunități sau chiar pasiuni de urmărit, își stabilesc noi obiective de carieră și așteptări de la viitorii angajatori și sunt deja echipați cu instrumentele potrivite pentru lansarea lor în carieră – rețeaua existentă, avantajul competitiv de a face parte din proiect. În concluzie, educația despre sustenabilitate poate ajuta la salvarea lumii, dacă este realizată corect. O metaforă este folosită intenționat pentru a evidenția impactul impresionant pe care îl poate avea pentru studenți, care reprezintă generația mai tânără care va conduce schimbarea. Pentru că, așa cum a răspuns unul dintre colegii mei – „Impactul experienței EFdeN este pe viață”.

Claudiu Butacu este președintele asociației EFdeN.  Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu certificare Green Building Professional,  Sustainability Manager.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 357 (16 octombrie – 14 noiembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.