Claudiu Butacu: România pică examen după examen. O provocare pentru viitorul educației

Claudiu Butacu: România pică examen după examen. O provocare pentru viitorul educației

România se confruntă cu o realitate dură: am ieșit din topul celor 1.000 de universități și rămânem la coada clasamentului la testele PISA. În ciuda acestor rezultate dezamăgitoare, visăm la un viitor mai bun pentru copiii noștri, dorindu-le joburile viitorului. Dar ce facem concret pentru a transforma acest vis în realitate?

de Claudiu Butacu

Primul pas în abordarea acestei provocări este recunoașterea realității. Nu mai putem ignora că sistemul educațional din România necesită o reformă majoră. Datele sunt clare: performanța noastră academică este sub media internațională, iar aceasta nu este doar o statistică, ci o reflectare a viitorului generațiilor care vin.

Cauzele acestei situații sunt multiple și complexe. Finanțarea insuficientă, curricula învechită, lipsa unor metode pedagogice adaptate nevoilor actuale și managementul deficitar al instituțiilor
de învățământ sunt doar câteva dintre problemele sistemului educațional românesc. Este esențial să înțelegem că, fără o schimbare radicală, visul unui viitor mai bun pentru tinerii noștri riscă să rămână doar un vis.

Doar dacă începem să privim lucrurile diferit! De curând am avut șansa să dezvoltăm în EFdeN un exercițiu. Am avut alături de noi un colectiv academic format din oameni din zona de predare, facilitare la diverse școli, în diverse contexte de învățare, cu rapoarte referitoare la ce s-a greșit dar și ce funcționează în alte țări și la cât curaj am avea nevoie ca să încercăm să facem lucrurile diferit.

Provocările globale necesită o nouă metodă de învățare

Abordând nevoia esențială de reformă în educația din România, este imposibil să ignorăm contextul global în care aceste schimbări trebuie să se înscrie. Astfel, în timp ce discutăm despre transformarea sistemului educațional, nu putem să nu luăm în considerare și provocările majore ale timpurilor noastre: sustenabilitatea și protecția mediului. Acestea nu sunt doar probleme de mediu, ci și domenii cruciale de învățare care ar trebui integrate în curriculumul educațional pentru a pregăti tinerii să facă față provocărilor viitorului. În acest context, când ne gândim la direcțiile în care educația ar trebui să evolueze, este fundamental să avem în vedere câteva aspecte.

Cum facem lucrurile diferit?

Astfel, cei aproape 13 ani petrecuți în zona de cercetare și dezvoltare, dar și de predare m-au adus în fața unor provocări imense. Cum construim echipe care să facă lucrurile diferit? Să aibă și impact și care să poată fi și scalate sau replicate.

Cred că suntem mai aproape ca niciodată. Am început să lucrăm la un scenariu: ne-am adunat o duzină de oameni din zone diferite, de învățare, de predare, de execuție, de luat decizii, de finanțări, de comunicare și altele, dar cu o zonă de interes preponderentă comună: iubim educația. O iubim atât de mult încât sub îndrumarea Alinei am pus bazele unui proiect pe care îl vom lansa în curând. Pregătim o experiență de învățare pe care am construit cu tehnica bulgărelui de zăpadă și o zonă de cultură, dar și zona de viitor și oportunități ale joburilor, apoi am scuturat și filtrat alte exemple educaționale funcționale și am hotărât să ne uităm la un drum care arată diferit.

Și, când vine vorba de schimbări, încurajez o perspectivă holistică și activă asupra modului în care gestionăm și utilizăm informațiile legate de sustenabilitate și provocările globale, subliniind importanța colaborării, a optimismului și a acțiunilor responsabile.

Acest echilibru ajută la menținerea speranței și angajamentului că schimbările pozitive sunt posibile. Subliniind succesul inițiativelor de sustenabilitate, putem inspira și motiva, demonstrând că eforturile noastre individuale și colective au un impact real și măsurabil.

Discuțiile despre stilul de viață sustenabil nu trebuie să se axeze pe limitări sau sacrificii, ci mai degrabă pe îmbunătățirea calității vieții. Este important să explorăm cum acțiunile noastre sustenabile pot duce la o viață mai sănătoasă și mai fericită, subliniind că un consum responsabil și conștient poate aduce beneficii semnificative pentru noi și pentru cei din jur.

Crearea unui mediu care promovează colaborarea și suportul mutual este crucială în fața provocărilor complexe. Acest mediu stimulează participarea activă și încurajează abordarea problemelor printr-un efort unit, făcând față sentimentului de suprasolicitare.

Principiul precauției ne îndeamnă să abordăm deciziile cu prudență și responsabilitate, evaluând cu atenție riscurile și beneficiile acțiunilor noastre. Acest principiu ne ghidează în luarea unor decizii informate și conștiente, în special în situații de incertitudine.

În plus, abordarea problemelor de sustenabilitate necesită o perspectivă interdisciplinară, care combină cunoștințe din diverse domenii pentru a găsi soluții comprehensive și eficiente.

Astfel, navigând prin aceste provocări cu o abordare holistică și activă, subliniem importanța colaborării, a optimismului și a acțiunii informate pentru a promova schimbarea pozitivă în educație și dincolo de aceasta.

Sunteți și voi curioși să vedeți cum arată un program de formare în acest sens? În articolul următor vă spun cum arată drumul de învățare și ce skilluri poate dezvolta o astfel de experiență.

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 381 (16 martie – 16 aprilie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.