Claudiu Butacu: Puntea între generații – Dialog cu Frans Timmermans despre Pactul Verde European

Claudiu Butacu: Puntea între generații – Dialog cu Frans Timmermans despre Pactul Verde European

De curând am avut ocazia unică de a purta o discuție cu domnul Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European. Discuția noastră s-a axat pe diferențele dintre generații și responsabilitățile în schimbare pe care le are fiecare generație cu privire la Green Deal și țintele propuse pentru o tranziție justă.

de Claudiu Butacu

Domnul Timmermans mi-a împărtășit perspectiva, explicând că generația din care face parte a fost învățată să se concentreze pe îngrijirea propriei persoane. Ei erau ghidați de convingerea că succesul individual era cheia pentru o viață prosperă și sigură. Această mentalitate a fost influențată în mare măsură de perioada de după război, în care reconstrucția și creșterea economică erau obiectivele principale.

Pe de altă parte, generațiilor noastre li s-a insuflat sentimentul de responsabilitate nu doar pentru bunăstarea noastră, ci și pentru cea a generațiilor mai vechi. Această schimbare de perspectivă este determinată de mai mulți factori, inclusiv creșterea gradului de conștientizare a problemelor de mediu și sociale, precum și realizarea faptului că resursele sunt limitate și acțiunile noastre au consecințe de lungă durată.

De exemplu, un studiu realizat de Cone Communications în 2017 a constatat că 63% dintre persoanele din Generația Y și 58% dintre cei din Generația Z sunt mai predispuse să investească în companii care au un impact social și de mediu pozitiv, comparativ cu 51% dintre Baby Boomers și 49% dintre cei din Generația X. Acest lucru demonstrează o schimbare clară a priorităților între generații, cu tinerii acordând o importanță mai mare sustenabilității și responsabilității sociale.

Un alt exemplu este sondajul Global Shapers 2020 al Forumului Economic Mondial, care a relevat că schimbările climatice și protecția mediului se numără printre principalele preocupări pentru tinerii din întreaga lume. Aceasta indică o conștientizare în creștere a nevoii de a acționa ca păstrători ai planetei, asigurându-i conservarea pentru generațiile viitoare.

Conversația noastră cu domnul Timmermans s-a încheiat cu înțelegerea că, deși fiecare generație poate avea priorități diferite și poate înfrunta provocări unice, este esențial ca noi toți să lucrăm împreună pentru a crea o lume mai sustenabilă, echitabilă și plină de compasiune.

Plină de compasiune? Cum facem asta? Luând decizii!

Într-o lume în continuă evoluție și care se confruntă cu noi provocări, să construim punți între generații, promovând înțelegerea și colaborarea reciprocă pentru a asigura o colaborare reală.

Crearea unei lumi pline de compasiune implică dezvoltarea și promovarea unor valori precum empatia, înțelegerea și sprijinul reciproc între indivizi și comunități. Aici cred că ne-a ajutat foarte mult cultura hibridă de la EFdeN. Am recrutat și format ca într-o familie, am creat un mediu propice învățării și mai ales învățării experiențiale, și am ținut mereu să fie constructive conflictele, despre adevăr. În timp ce conflictele despre ideea de a avea dreptate au fost pe cât de mult posibil evitate. Observ la fiecare generație de recruți un bagaj foarte mare competitiv, scot „din ghiozdan” arme, uneori „letale”, pentru a lucra în echipe.

De la cursul de leadership de la BiSM cu Adrian Stanciu am preluat câteva exerciții pe care le facem cu echipele, în diverse stadii de dezvoltare. Regăsesc adesea tendința de a analiza rezultatele, îndeosebi cele proaste, prin calitatea deciziilor sau felul în care le-am pus în operă. Foarte rar colegii mei țin cont de factori externi și circumstanțe, și adesea observ discuții despre a găsi vinovatul. Vă recomand să faceți un exercițiu cu echipa despre norocul pe care îl întâlniți în anumite situații și cum acesta poate influența pozitiv sau negativ rezultatul. Astfel că o analiză pe decizii bune / proaste și procese de luare a deciziilor sunt esențiale în discuțiile cu echipa.

Un aspect cheie al acestei abordări este modul în care luăm deciziile, punând accent pe colaborare, deschidere și înțelegere reciprocă. Generațiile tinere sunt mai conștiente de impactul deciziilor lor asupra mediului și societății și, prin urmare, au o responsabilitate deosebită de a se asigura că acțiunile lor contribuie la o tranziție justă și la dezvoltarea durabilă. În acest sens, putem învăța multe de la înțelepciunea și experiența generațiilor mai vechi, combinând-o cu energia, pasiunea și inovația specifică tinereții.

Și totuși cum luăm decizii? Putem folosi câteva instrumente pe care le prezint mai jos, mulți dintre voi le cunoașteți, astfel că vă recomand să le adoptați la nivel de echipe.

Weighted Decision Matrix este un instrument util în luarea deciziilor complexe și poate fi aplicat în diferite domenii, precum managementul proiectelor, dezvoltarea produselor, politici publice și strategii de afaceri.

Weighted Decision Matrix este o tehnică de analiză și decizie utilizată pentru a evalua și a alege între diferite opțiuni, bazându-se pe criterii specifice și pe importanța acestora.

Această metodă implică atribuirea unor ponderi sau coeficienți pentru fiecare criteriu, astfel încât să se reflecte importanța relativă a fiecărui criteriu în procesul decizional.

Pentru a crea o weighted decision matrix, trebuie să urmați pașii de mai jos:

1. Identificați opțiunile pe care le aveți la dispoziție: Înainte de a începe procesul de evaluare, trebuie să identificați opțiunile pe care le veți compara și analiza în matrice.
2. Stabiliți criteriile de evaluare: Determinați criteriile esențiale pe baza cărora veți evalua opțiunile disponibile. Aceste criterii pot include aspecte precum cost, durabilitate, eficiență, performanță și impact asupra mediului.
3. Atribuiți ponderi criteriilor: Atribuiți fiecărui criteriu o pondere sau un coeficient care reflectă importanța sa relativă în procesul decizional. Ponderea se poate situa în intervalul 0-1 sau poate fi exprimată în procente, cu condiția ca suma ponderilor să fie 1 sau 100%.
4. Evaluează opțiunile pe baza criteriilor: Pentru fiecare opțiune, acordați un scor în funcție de cât de bine se aliniază la fiecare criteriu. Scopul este de a acorda un scor care să reflecte performanța opțiunii respective în raport cu criteriul specific.
5. Calculați scorurile ponderate: Înmulțiți scorul acordat pentru fiecare opțiune și criteriu cu ponderea corespunzătoare criteriului respectiv. Acest lucru va oferi un scor ponderat pentru fiecare combinație de opțiune și criteriu.
6. Adunați scorurile ponderate: Pentru fiecare opțiune, adunați scorurile ponderate obținute pentru fiecare criteriu, pentru a obține un scor total ponderat.
7. Alegeți opțiunea cu cel mai mare scor total ponderat: Opțiunea cu cel mai mare scor total ponderat este considerată mai bună opțiune, conform criteriilor și ponderilor stabilite în weighted decision matrix.

Modelul Vroom-Yetton propune un set de întrebări și o diagramă de decizie care ajută managerii să identifice cel mai potrivit stil de conducere în funcție de natura problemei și de contextul specific.

Cunoscut și sub numele de modelul Vroom-Yetton-Jago, este un model de luare a deciziilor în management dezvoltat de către Victor Vroom și Philip Yetton în 1973. Modelul se concentrează pe a identifica cel mai eficient stil de conducere și proces de luare a deciziilor în funcție de circumstanțele specifice ale situației.

Modelul Vroom-Yetton identifică cinci stiluri de conducere, care variază în funcție de gradul de implicare al colegilor în procesul de luare a deciziilor:

1. Autocratic 1 (A1): Managerul ia decizia singur, fără a solicita informații sau opinii de la colegi.
2. Autocratic 2 (A2): Managerul cere informații de la colegi, dar ia decizia singur, fără a discuta problema cu ei.
3. Consultative 1 (C1): Managerul discută problema cu colegii în mod individual, cerându-le opinii și sugestii, și apoi ia decizia singur.
4. Consultative 2 (C2): Managerul discută problema cu colegii în grup, cerându-le opinii și sugestii, și apoi ia decizia singur.
5. Group-based 1 (G1): Managerul discută problema cu colegii în grup și ia decizia împreună cu ei.

Pentru a construi acest pod între generații și a crea un impact durabil, este esențial să ne întărim angajamentul de a lucra împreună, să ne ascultăm unii pe alții și să fim deschiși la schimbarea de perspectivă și de atitudine. Astfel, în acest spirit de unitate și colaborare, putem spera să ne îndeplinim responsabilitățile și să lăsăm în urmă o moștenire de care generațiile viitoare să fie mândre.

În încheiere, discuția cu domnul Frans Timmermans ne-a oferit o viziune profundă asupra felului în care generațiile anterioare și cele actuale își asumă responsabilitățile și iau decizii diferite în contextul Pactului Verde European. Ca membri ai generațiilor tinere, avem șansa unică de a crea legături între generații și de a ne implica activ în edificarea unei lumi mai durabile, echilibrate și pline de compasiune.

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 372 (16 aprilie – 16 mai 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.