Claudiu Butacu: Curaj > Siguranță

Claudiu Butacu: Curaj > Siguranță

Într-o lume în continuă schimbare, unde viteza cu care se transformă mediul de business și cerințele societății pare să depășească capacitatea noastră de adaptare, curajul devine o virtute indispensabilă. Curajul de a inova, de a transforma și de a privi dincolo de prezent, către un viitor sustenabil.

de Claudiu Butacu

La Biz Sustainability Summit 2024, am fost provocați să reflectăm asupra acestor concepte în fața unui decor care spunea mai mult decât cuvintele ar putea vreodată: un cub verde pal, simbol al siguranței, așezat pe un cub verde intens, mult mai mare, reprezentând curajul. Aceasta a fost punctul de plecare pentru o discuție alături de George Constantin și Andrei Bejan, o conversație despre cum aceste două forțe ne modelează viețile, organizațiile și societățile în ansamblu.

IF (curaj > siguranță)
THEN (“oameni”, “inovație”, “transformare”, “viitor”, “sustenabilitate”)
ELSE (“taxonomie”, “legislație”, “reglementare”, “raportare”, “prezent”)

Puterea celor ~ 3%

Conform Statista, în 2024 există 3,5 miliarde de angajați (și implicit locuri de muncă) la nivel global dintr-un total de 8,1 miliarde de locuitori ai planetei. Dacă privim prin lentilele viitorului către anul 2030, International Labour Organization estimează că o economie verde și circulară poate genera 100 de milioane de noi locuri de muncă, luând în considerare întreaga dimensiune socială a provocărilor și punând laolaltă actori din sectorul public, mediul de business și reprezentanți ai angajatorilor și angajaților, printr-un cadru și politici adecvate.

100 milioane de noi locuri de muncă în 2030 raportate la 3,5 miliarde de locuri de muncă în prezent, adică 2,9%. Deloc surprinzător, dacă ne uităm la curba de adopție a inovației și cele 5 categorii ale sale, unde inovatorii reprezintă 2,5% – “nebunii” atât de necesari în zilele noastre pentru a face lucrurile să se întâmple.

Și nu în ultimul rând, ne uităm la proiecția numărului total de absolvenți al formelor de învățământ universitar pentru același an de referință 2030, respectiv 300 milioane de oameni la nivel global dintr-un total al populației estimat la 8,5 miliarde. 3,5%.

„Meseriașii viitorului”

Am introdus încă din articolul anterior noțiunea de „meseriași ai viitorului” care să fie alături de avangardiști și lideri în procesul nostru de transformare către mai sustenabil, cu viziune, pragmatism, competențe, pasiune, creiere și mâini în același timp.

Constructori, arhitecți, instalatori, energeticieni, manageri de proiecte sau alții de acest tip, pasionați de sustenabilitate și soluții pentru viitor – toți vor avea nevoie de o serie de competențe cheie pentru a putea face parte din elita celor 100 milioane de noi locuri de muncă pentru o economie verde și circulară în 2030:

• Oameni și Echipe: cum să ne explorăm și să ne cunoaștem, individual și în grup; cum să comunicăm și să lucrăm în echipă, interdisciplinar; cum să construim o etică solidă a muncii din perspectivă de sustenabilitate și CSR; cum să creăm și să menținem culturi organizaționale sănătoase, ale sustenabilității și învățării continue.
• Know-How Specific: cum să privim Obiectivele de Dezvoltare Durabilă; cum să ne raportăm la Taxonomie, Politici, Legislație și Reglementări; cum să analizăm Standardele și Certificările existente.
• Know-How Tehnic: cum să gândim în termeni de „Life Cycle Assessment”; cum să definim o economie circulară; cum să realizăm managementul apei și al deșeurilor și managementul transportului; cum să analizăm eficiența resurselor în activitățile de business.
• Competențe „Soft”: cum să vorbim în public și să comunicăm; cum să gestionăm relația cu părțile interesate din programe și proiecte.
• Business Case: cum să dezvoltăm gândire critică și gândire în termen de viitoruri prin tehnici de foresight; cum să luăm decizii; cum să generăm un business case pozitiv pentru proiecte sustenabile; cum să construim o prezentare și un pitch pentru ideea noastră.

Ne gândim la „meseriașii viitorului” ca la cei care privesc proactiv ecuația problemei dincolo de „ceea ce se dă” și „ceea ce se cere”, adică taxonomie, directive, legislație obligatorie, reglementări, monitorizare și raportare. Dincolo de ceea ce înseamnă contextul prezent, dominat de conformitate și respectare a cerințelor.

Către oameni alături de care putem construi, către organizații caracterizate de culturi sănătoase ale sustenabilității și învățării, către inovația și creativitatea atât de necesare pentru transformarea modelelor de business existente ce vor fi supuse testelor de stres pe termen mediu și lung.

În contextul acestor schimbări, conceptul de „meseriașii viitorului” nu este doar o metaforă, ci o realitate ce necesită o redefinire a competențelor și a modului în care ne pregătim pentru viitor. Conform unui studiu recent realizat de McKinsey & Company, organizațiile care adoptă culturi bazate pe învățare continuă și colaborare interdisciplinară au cu 30% mai multe șanse să inoveze și să se adapteze într-un mediu de business volatil. Aceste culturi organizaționale se bazează pe o infrastructură solidă de susținere a angajaților, unde fiecare individ are ocazia să se dezvolte atât pe plan profesional, cât și personal. În acest sens, meseriașii viitorului trebuie să fie echipați nu doar cu abilități tehnice, ci și cu competențe de leadership și de management al schimbării. Acești indivizi vor fi cei care vor conduce nu doar proiecte, ci și transformarea culturală necesară pentru a construi un viitor sustenabil.

Puterea celor puțini & Curaj > Siguranță

Mă întorc la ideile de la început și observ cum acestea se leagă natural. 3% poate părea puțin, foarte puțin dacă privim în context izolat, dar istoria ne-a demonstrat că este suficient pentru a genera schimbare pe termen lung. Aș mai adăuga „atunci când curajul depășește siguranța”, pentru că avem nevoie de o doză foarte mare de curaj pentru a acționa primii, încă de la început.

Această perspectivă asupra viitorului ne reamintește că transformarea profundă nu vine din conformitate, ci din curajul de a depăși barierele impuse de contextul actual și de a crea ceva cu adevărat revoluționar. Astfel, putem construi o economie nu doar mai verde și circulară, ci și mai rezilientă și incluzivă, pregătită să facă față provocărilor globale ale deceniului următor.

Într-o lume unde volatilitatea este noua normă, doar cei pregătiți să își asume riscuri, să ghideze echipe prin incertitudine și să implementeze soluții inovatoare vor reuși să își lase amprenta pe termen lung.

Și pentru că despre asta este vorba și în ceea ce vom lansa foarte curând în EFdeN, pentru liderii și meseriașii viitorului.

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 387 (16 octombrie – 16 noiembrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.