Claudiu Butacu: Cum arată viitorul?

Claudiu Butacu: Cum arată viitorul?

Este întrebarea care îi frământă pe tinerii profesioniști mai mult ca oricând. După ani de studii, diplome și planuri, acești tineri se află într-o lume în continuă schimbare, una care parcă nu mai ține cont de promisiunile tradiționale de carieră stabilă și succes liniar. O lume în care joburile pentru care s-au pregătit devin deja învechite, iar viitorul pare mai incert decât oricând.

de Claudiu Butacu

În fața acestor provocări, mulți simt o dihotomie profundă între ceea ce și-ar dori să fie și ceea ce simt că trebuie să devină. Este o luptă între pasiunile și valorile personale și presiunile exterioare de a se adapta rapid, de a rămâne relevanți și de a naviga printr-o piață a muncii care evoluează mai repede decât putem înțelege. Dar ce rămâne constant în mijlocul acestui haos? Rămâne puterea de a ne întoarce spre sine și de a descoperi competențele care ne vor ajuta, indiferent de rolurile pe care le vom îndeplini.

Astăzi, un tânăr profesionist are nevoie mai mult ca oricând să își cultive nu doar abilități tehnice, ci și metacompetențe – un set de resurse interioare care să îi permită să își găsească echilibrul și să facă față incertitudinii.

Se spune că, uneori, o singură decizie poate schimba o întreagă lume. În 1995, un mic grup de lupi a fost reintrodus în Parcul Național Yellowstone. O mișcare aparent minoră. Dar, în timp, povestea lupilor a devenit una dintre cele mai fascinante lecții de ecologie modernă. Fără să știe, lupii au devenit arhitecți ai unei revoluții în echilibrul naturii. Pe măsură ce elanii au devenit mai precauți, vegetația s-a regenerat, iar întreaga dinamică a ecosistemului s-a transformat. Așa cum începuse totul, dintr-un aparent simplu gest, a înflorit o viață nouă și vibrantă.

Această poveste mi-a revenit în minte în repetate rânduri în perioada în care lucram cu tinerii în proiecte de sustenabilitate. Mă întrebam adesea cum o schimbare mică, o decizie aparent banală, ar putea declanșa transformări esențiale în viețile noastre. Odată ce am observat aceste „unde” de schimbare în gândirea și comportamentul participanților la programele noastre, mi-am dorit să înțeleg mai profund cum are loc acest proces. La fel cum lupii au schimbat peisajul din Yellowstone, și noi, fiecare dintre noi, putem influența comunitățile și locurile pe care le numim acasă. Dar pentru a face asta, trebuie mai întâi să știm cine suntem și cum ne definim propriile valori și scopuri.

Călătoria către sine: cum începe transformarea?

Această dorință de a înțelege m-a împins să cercetez mai adânc în lucrarea mea de disertație, să vorbesc direct cu cei implicați. Nu mă interesau doar comportamentele vizibile, ci schimbările mai subtile, acele mutații în modul în care oamenii privesc lumea și pe ei înșiși. Așa că am ales o metodologie calitativă, una bazată pe interviuri deschise și conversații sincere. Nu am vrut răspunsuri clinice sau reci, ci mărturisiri autentice. Voiam să știu cum îi schimbase sustenabilitatea pe fiecare dintre ei, în ce măsură această experiență le modelase obiceiurile, le provocase reflecții mai adânci și, poate, le influențase chiar și interacțiunile cu cei din jur.

Primul pas în cercetare a fost să invit participanții la o serie de întrebări simple, dar care aveau puterea de a deschide conversații autentice: „Cum s-a schimbat viața ta de zi cu zi după ce ai început să te gândești la impactul tău?”, „Ai simțit că această experiență te-a influențat profesional?”, „Dacă ai avea ocazia să predai o lecție despre ce ai învățat, care ar fi aceea?”

Au urmat povești fascinante. Mulți mi-au împărtășit momente când au început să vadă lumea altfel. Unii și-au schimbat modul de lucru, alții au început să aprecieze relațiile personale sub o lumină nouă. Chiar și responsabilitatea față de mediu devenise o parte integrantă din ei. Una dintre concluziile esențiale pe care le-am tras a fost că schimbarea nu este un proces impulsiv; nu se produce dintr-o dată, ci printr-o succesiune de mici revelații.

La sfârșitul fiecărui interviu, aveam senzația că asistam la o poveste de „trezire” a sinelui, un proces care începe în interior și se propagă în toate aspectele vieții, afectându-le deciziile, relațiile și chiar alegerile profesionale.

Lărgind orizonturile: introspecția și etica liderului modern

Una dintre metodele pe care le-am folosit pentru a ajuta participanții să-și găsească „busola” a fost introducerea lor în etica sustenabilității. Spre deosebire de cursurile tradiționale de management, la EFdeN discuțiile nu erau despre tehnici sau strategii de afaceri, ci despre cum fiecare decizie poate fi analizată și echilibrată din perspectiva unui impact sustenabil. Dincolo de profitul imediat, cum afectează decizia planeta și comunitatea din care fac parte? În ce măsură măsor succesul doar prin câștiguri financiare, și cât de mult iau în calcul consecințele asupra oamenilor și mediului?

Aceste exerciții de introspecție erau adevărate ferestre spre sine. Am observat că, pentru mulți, procesul de autocunoaștere devenea o provocare personală, una care îi determina să își reevalueze prioritățile și să își găsească noi modalități de a se alinia la propriile valori. Printre participanți am întâlnit povestiri diverse – unii și-au dat seama că se îndepărtaseră de ceea ce îi făcea fericiți, alții că luaseră decizii influențate de presiunea externă, nu de ceea ce simțeau că este corect pentru ei.

Totodată, învățarea despre diversitatea culturală, un aspect esențial al sustenabilității, le-a deschis noi perspective. Înțelegerea și respectarea diferențelor, fie ele culturale sau de gândire, devenise un pilon central al formării lor. Iar aici mi-am amintit de un studiu UNESCO care a arătat că liderii interculturali sunt cu 40% mai eficienți în colaborările internaționale. Chiar și în echipele noastre am observat cum tinerii care îmbrățișaseră aceste valori lucrau mai bine împreună și dezvoltau o empatie profundă unii față de ceilalți. A devenit clar că această conștientizare culturală este nu doar o componentă a sustenabilității, ci o resursă esențială pentru viitor.

Reflecții și o chemare personală

Adevărul e că nu ajungi să îți găsești propriile valori peste noapte. Este nevoie de timp, de momente de tăcere și introspecție, de răbdare și o deschidere spre a-ți asculta vocea interioară. Mulți dintre noi, de fapt, suntem prinși într-o luptă interioară constantă între ceea ce ne dorim și ceea ce credem că trebuie să facem. Însă, uneori, în acele momente de liniște, când încetăm să alergăm și ne uităm cu adevărat în noi, descoperim că schimbarea începe exact de acolo – din deciziile mici, din modul în care ne tratăm unii pe alții și din respectul profund pentru locul pe care îl ocupăm în lume.

La finalul cercetării mele, i-am întrebat pe participanți: „Dacă ai putea da mai departe o singură lecție din tot ce ai învățat, care ar fi aceea?” Răspunsurile lor mi-au rămas întipărite în minte. Nu s-au rezumat la teorii sofisticate, ci la o simplitate aproape cutremurătoare: „Aș vrea ca toată lumea să își pună o întrebare simplă – de ce contează ceea ce fac?”

Poate că, în esență, asta e întrebarea cu care ar trebui să rămânem și noi. Dacă lupii au putut schimba Yellowstone doar fiind prezenți în mediul lor natural, ce putem noi face, prin deciziile noastre de zi cu zi? Nu este despre a încerca să fii un erou, ci despre a găsi puterea de a face ceea ce e corect în contextul tău personal și de a fi sincer cu tine însuți.

Așa cum în Yellowstone o mică reîntoarcere a declanșat o revoluție ecologică, poate că și noi, într-un context mai mic și mai intim, avem puterea de a declanșa schimbări importante. Rămâne doar întrebarea: cum am putea să facem fiecare decizie a noastră una cu sens?

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 388 (16 noiembrie – 16 decembrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.