Claudiu Butacu: Ce ne-a adus aici nu ne va duce mereu mai departe

Claudiu Butacu: Ce ne-a adus aici nu ne va duce mereu mai departe

Într-un dans cosmic de galaxii, unde constelațiile schimbă mereu tabloul văzut de pe Pământ, există o lege nemiloasă dar fermă: ce ne-a adus aici, nu ne va duce mereu mai departe. Suntem martorii unei simfonii evolutive, ce se desfășoară în fața ochilor noștri, într-o societate în continuă transformare, dominată de un ritm nesfârșit de inovație și schimbare.

de Claudiu Butacu

În adâncul coridoarelor de putere ale companiilor multinaționale, pe pereți găsim citate și proverbe pline de inspirație, prin care se încearcă a se încuraja munca și dedicarea. Uneori, însă, aceste îndemnuri se pierd în zgomotul cotidian și devin, la rândul lor, clișee. Printre acestea, una dintre cele mai întâlnite și poate cele mai nocive este: „Așa am făcut întotdeauna lucrurile aici” („We’ve always done it this way”).

Această mentalitate conservatoare se întinde ca un lanț peste decenii, fiind transmisă din generație în generație, precum balada Miorița pe meleagurile noastre. Este un ecou al erei industriale, care a pus accentul pe conformitate și autoritate, pe teamă și supunere. Este însă o mentalitate care ne limitează, ne împiedică să explorăm noi teritorii, să inventăm și să inovăm.

De ce ar trebui să ne mulțumim cu drumul deja bătătorit, când avem la dispoziție o întreagă lume de posibilități neexplorate? De ce să ne închidem în cutia noastră confortabilă, când putem să ne întindem aripile și să zburăm spre înălțimi neatinse?

Revoluția digitală, care ne-a adus aici, nu ne va duce mai departe în aceeași manieră. Trebuie să ne reinventăm, să ne adaptăm, să ne redescoperim. Pentru a face asta, trebuie să ne abandonăm zona de confort și să îmbrățișăm necunoscutul.

În acest sens, trebuie să încurajăm o cultură a inovației și a schimbării, în care angajații sunt încurajați să își exprime ideile, să experimenteze și să învețe din eșecuri. Putem să ne îndepărtăm de mentalitatea autoritară și să îmbrățișăm una mai democratică și participativă, în care fiecare voce contează și fiecare idee este valoroasă.

Putem să ne îndepărtăm de birocrație și de formalități și să îmbrățișăm flexibilitatea și adaptabilitatea. Putem să ne îndepărtăm de ierarhii rigide și să îmbrățișăm o cultură de colaborare și de echipe multidisciplinare.

Așa cum puncta Ludwig von Bertalanffy în teoria sistemelor, trebuie să vedem organizațiile și fenomenele ca sisteme interconectate. Asta înseamnă că, în viziunea noastră asupra construcțiilor, trebuie să ne îndepărtăm de la ideea că fiecare proiect este unul izolat, că fiecare construc]ie este o entitate individuală ce nu are legătură cu celelalte.

În schimb, trebuie să începem să vedem întregul peisaj al construcțiilor ca un sistem interconectat, în care fiecare clădire, fiecare proiect, fiecare idee are impact asupra întregului.

Nu doar clădiri… Un sistem interconectat, în care fiecare proiect de construcție nu este doar o clădire, ci parte a unui organism mai mare, parte a unui oraș, parte a unei comunități, parte a unui ecosistem. Fiecare proiect are o poveste, fiecare proiect este o voce în corul arhitecturii și al ingineriei, și fiecare proiect poate aduce o contribuție valoroasă la acest cor. Acesta este modul în care trebuie să ne gândim la construcții în secolul XXI.

Nu ca la niște proiecte izolate, ci ca la părți ale unui sistem mai mare. Și pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o schimbare de mentalitate, de o schimbare de paradigme. Această schimbare nu va veni de la cei care au „făcut întotdeauna lucrurile așa”, ci de la cei care sunt dispuși să gândească diferit, de la cei care sunt dispuși să provoace statu-quo-ul, de la cei care sunt dispuși să riste și să încerce ceva nou.

Aici intervine un alt principiu fundamental al teoriei sistemelor: feedbackul. Într-un sistem, acțiunile unei părți pot afecta restul sistemului, iar aceste efecte pot reveni la sursă sub formă de feedback. Acest feedback poate fi folosit pentru a învăța, pentru a se adapta, pentru a evolua.

Și aici este locul unde inovația și creativitatea intră în joc. Pentru că inovația nu este doar despre a veni cu idei noi, ci și despre a învăța din feedback, despre a se adapta și a evolua. Acesta este rolul pe care îl joacă eșecul în inovație: nu este un sfârșit, ci un început, o oportunitate de a învăța și de a crește.

Într-un colectiv vibrant, pulsând de tinere­­țe, cu o vârstă medie de aproximativ 21-22 de ani, am observat cum ambițiile tinerei generații de a provoca revoluții în gândire, de a aborda lucrurile din unghiuri neconvenționale, au îndreptat proiectele noastre către domenii de avangardă, cu un accent particular pe inovarea în domeniul construcțiilor durabile.

Generația tânără, cu dorința ei nestăvilită de a face diferența, de a schimba normele învechite și de a provoca schimbări semnificative, a direcționat eforturile noastre către zonele neexplorate ale domeniului nostru. Aceasta nu este doar o provocare intelectuală, ci și o ocazie de a redefini și de a modela viitorul construcțiilor sustenabile.

Competiția internațională Solar Decathlon a reprezentat pentru noi un portal către un univers de idei noi, oferindu-ne accesul la o diversitate de perspective și concepte. Am avut ocazia de a explora și de a învăța din zeci de prototipuri de locuințe, fiecare cu abordările lor inovatoare care sfidează și depășesc sistemele tradiționale de construcție.

Aceste locuințe nu reprezintă doar o demonstrație a inventivității și ingeniozității echipei noastre, ci și un semnal că tinerii sunt pregătiți să preia provocarea de a gândi și de a construi diferit, mai eficient și mai durabil. În final, putem gândi un viitor în care construcțiile durabile nu sunt doar o idee de nișă, ci devin norma, și unde noi, generația tinere, suntem cei care împingem limitele inovației în acest domeniu.

Așa cum spunea Thomas Edison, „Nu am eșuat. Doar am găsit 10.000 de moduri care nu funcționează”. Aceasta este mentalitatea care ne va duce mai departe, aceasta este mentalitatea care va transforma industria construcțiilor și, de fapt, orice altă industrie. Este o mentalitate care acceptă eșecul, care îl vede nu ca pe o înfrângere, ci ca pe o oportunitate de a învăța și de a evolua.

Este o mentalitate care nu se teme de provocări, ci le acceptă ca pe o parte a procesului de inovație. Și acesta este, în esență, mesajul pe care îl aduc teoria sistemelor și perspectiva holistică: nu trebuie să ne temem de eșec, ci trebuie să îl vedem ca pe o oportunitate de a învăța, de a ne adapta și de a evolua.

Trebuie să vedem construcțiile nu ca pe niște entități izolate, ci ca pe părți ale unui sistem mai mare. Și trebuie să încurajăm inovația și creativitatea, nu doar în design și tehnologie, ci și în modul în care ne gândim la construcții și la rolul lor în societate.

Acest mod de gândire poate fi aplicat la orice nivel – de la proiectarea unei singure clădiri, până la planificarea unui oraș întreg. Dacă ne gândim la clădiri ca la sisteme în sine, putem începe să ne gândim la modul în care acestea interacționează cu mediul înconjurător, cu oamenii care le folosesc și cu alte clădiri.

Putem începe să ne gândim la modul în care construcțiile pot contribui la reziliența orașelor în fața schimbărilor climatice, la modul în care pot îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și la modul în care pot juca un rol în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Pentru a aduce inovație în industria construcțiilor și pentru a construi un viitor mai bun, trebuie să adoptăm o viziune care privește construcțiile ca fiind mai mult decât simple clădiri, ci părți ale unui sistem mai mare și instrumente pentru a atinge obiective durabile.

Pentru a ajunge acolo, trebuie să lucrăm împreună, să colaborăm, să învățăm unii de la alții și să ne încurajăm unii pe alții, deoarece doar împreună putem merge departe. În acest sens, amintirea proverbului african „Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să mergi departe, mergi împreună” ne amintește că dezvoltarea sustenabilă necesită eforturi comune și colaborare.

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 373 (16 mai – 16 iunie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.