Cine s-a fript cu criza sufla si-n crestere

Cine s-a fript cu criza sufla si-n crestere

Estimarile privind cresterea economica pentru acest an sunt optimiste, numai ca, spre deosebire de perioada de dinainte de criza, atat populatia, cat si companiile sunt mai prudente atunci cand vine vorba de consum sau investitii.

Mediul economic extern este tumultuos, dar Romania a avut de castigat din intensificarea riscurilor externe, fiind privita ca un pilon de stabilitate in regiune, subliniaza Andrei Radulescu, economist-sef al Bancii Transilvania.

Sistemul bancar a incheiat 2015 pe profit. Ce se intampla in banking in 2016, care vor fi provocarile acestui an?

Intr-adevar, sectorul bancar din Romania a initiat un nou ciclu de afaceri in 2015, dupa un amplu si sever proces de ajustare, determinat de incidenta valurilor Marii Recesiuni. Evolutia sectorului bancar intern a fost sustinuta anul trecut de accelerarea economiei, scaderea costurilor de finantare catre noi minime istorice si vanzarile de active neperformante. Trebuie mentionat faptul ca rezultatele agregate ale sectorului au atins maxime istorice in 2015, ceea ce exprima soliditatea sistemului si pregatirea acestuia pentru provocarile ciclului economic postcriza. Printre provocarile pentru sectorul bancar din Romania pe 2016 se numara identificarea solutiilor optime pentru realitatea postcriza (excesul de lichiditate, nivelul minim istoric al ratelor de dobanda, volatilitatea ridicata pe pietele financiare internationale), lansarea unui nou model, proactiv si preventiv, cu accent pe serviciile bancare de investitii, precum si gasirea unei forme de raspuns la necesitatile reale de dezvoltare ale economiei si societatii noastre. De asemenea, este importanta identificarea de solutii pentru scenariul adoptarii Legii darii in plata si implementarea cadrului macroprudential al UE concomitent cu mentinerea accentului pe provocarile curente (plati, managementul riscului, securitatea cibernetica). Totodata, piata va trece printr-un proces de consolidare si crestere a costurilor cu reglementare, personal, IT, o alta provocare fiind nivelul ridicat al expunerii pe datoria publica. Acestora li se aduga: revolutia digitala; proiectul UE privind piata unica a capitalului; pregatirea integrarii in Uniunea Bancara Europeana si in zona euro.

Cum credeti ca va evolua creditarea in acest an? In cazul finantarii companiilor, care sunt domeniile preferate ale bancherilor?

In scenariul macroeconometric central ne asteptam la continuarea tendintei de relansare a creditului neguvernamental in Romania. Previzionam ritmuri medii anuale de crestere a acestui indicator de 5,5% in 2016, 7,4% in 2017, respectiv 8,9% in 2018. Acest scenariu este sustinut de perspectiva accelerarii economiei, dar si de redinamizarea ofertei bancare in ciclul postcriza. Consideram ca sectoarele ciclice ale economiei se vor pozitiona cel mai bine din perspectiva creditarii, insa bancile ar putea fi interesate sa crediteze si ramurile strategice – agricultura, IT&C, sanatate.

Ce ii lipseste bursei pentru a fi o alternativa la finantarea prin intermediul bancilor comerciale?

Intr-adevar, piata interna de capital nu a reusit sa acompanieze dinamica economiei reale in ultimele doua decenii. Daca economia Romaniei este incadrata in clasa emergenta recomandata pentru investitii, piata de actiuni continua cu statutul de frontiera. Interesant este faptul ca de la incidenta primului val al Marii Recesiuni pana in prezent s-a dezvoltat piata de titluri de stat, un exemplu bun de urmat pentru piata de actiuni. Rolul pietei de actiuni in finantarea economiei nu a fost inteles inca de la redeschiderea bursei in urma cu mai bine de doua decenii. Este adevarat ca in ultimii ani se fac reforme, iar rezultatele acestora se vor vedea in viitor. Consideram ca este nevoie de o redinamizare a cererii si ofertei pe piata de actiuni, “sange proaspat” – atat companii noi, cat si investitori noi. Aceste aspecte sunt dependente de investitii importante in promovare, prin campanii nationale in care sa fie explicat pe intelesul tuturor rolul pietei de capital si faptul ca dezvoltarea economica durabila este dependenta de dezvoltarea bursei.

“Nu putem vorbi despre o supraturatie a economiei in acest moment. Romania are nevoie de investitii importante pentru dezvoltare economica.”

Care sunt motoarele de crestere economica pe care poate miza Romania in 2016?

Economia Romaniei se afla in al treilea an al ciclului economic postcriza, conform modelarii macroeconometrice pe care o realizam. Din perspectiva cererii agregate, motoarele economiei in aceasta etapa a ciclului economic sunt investitiile productive (formarea bruta de capital fix) si consumul privat (principala componenta a PIB). Evident, nu trebuie sa uitam si de exporturi, dar o redinamizare a acestora este dependenta de investitii noi si intrari pe piete din afara Uniunii Europene. Din perspectiva ofertei agregate motoarele economiei sunt sectoarele ciclice: comertul, constructiile, sectorul financiar-bancar.

Estimarile privind cresterea PIB pentru acest an sunt optimiste, salariile cresc, impozitele scad, creste consumul.  Este motorul economic prea “turat”?

2016 este un an al cererii interne, fara indoiala, pe fondul caracterului relaxat al mixului de politici economice. Din analiza noastra, economia evolueaza in prezent la un ritm apropiat de nivelul potential si chiar usor peste. Trebuie insa mentionat faptul ca atat populatia, cat si companiile sunt mai prudente in comportamentele investitionala si de consum, chiar daca mixul de politici economice este la un nivel de relaxare fara precedent. Astfel, consideram ca nu putem vorbi despre o supraturatie a economiei in acest moment. Romania are nevoie de investitii importante pentru dezvoltare economica. Totodata, spre deosebire de perioada de dinainte de criza, economia este mai putin dependenta de finantarea externa. Consideram ca exista spatiu de accelerare a economiei pe baze sustenabile, dar, evident, trebuie acordata atentie riscurilor privind posibili­tatea acumularii de dezechilibre macrofinanciare (fie in sfera finantelor publice, fie la nivel de sector privat).

La nivel extern, care sunt riscurile la care ar trebui sa fim atenti?

Sunt cativa principali factori de risc din plan extern pentru dinamica economiei Romaniei pe termen scurt si mediu. Primul ar fi climatul macrofinanciar global si european cu impact asupra fluxurilor financiare adresate Europei emergente. Altfel spus, deteriorarea perceptiei de risc pe pietele financiare globale ar putea determina iesiri de capital din tarile Europei Centrale si de Est. Apoi, avem tensiunile geopolitice globale si regionale si riscurile privind viitorul UE – terorismul, migratia, Brexit. Cu toate acestea, subliniem faptul ca, in ultimii ani, Romania a beneficiat din intensificarea riscurilor externe, fiind privita ca un pilon de stabilitate in regiune. Acest aspect este confirmat de intra­rile de capital strain, vizibile indeosebi pe piata titlurilor de stat.

Se vorbeste despre o criza de leadership la nivel european. Cum va arata zona euro peste 5 ani?

Zona euro va merge inainte si se va consolida in urma crizelor pe care le va traversa. Modelul integrarii economice si monetare utilizat in Europa, o chintesenta intre elemente jeffersoniene si bismarckiene, a generat puternice interdependente intre tarile participante, astfel incat scenariul destramarii sa prezinte costuri mult mai ridicate decat beneficiile determinate de accelerarea convergentelor. Evident ca, pentru ca toate tarile sa culeaga fructele procesului de integrare economica si monetara europeana, trebuie in primul rand inteles, aprofundat si promovat spiritul convergentei sub toate valentele (economic, politic, social, cultural etc). La inceputul deceniului urmator, zona euro va fi mai puternica, reformata, va culege roadele noii guvernante economice europene si va fi capabila sa ofere raspunsuri rapide si eficiente la provocarile interne si externe. Traiectoria integrarii economice si monetare trebuie acompaniata de cresterea gradului de integrare politica, sociala si culturala. Este sansa Europei in viitorul economiei mondiale, din ce in ce mai globalizate.