Cine luptă cu economia subterană?

Cine luptă cu economia subterană?

Peste 90% dintre români cred că autoritățile publice sunt cele care trebuie să conducă eforturile de a combate economia subterană, iar 86% sunt gata să sprijine acțiunile acestora în combaterea economiei gri, potrivit unui studiu pe tema conștientizării existenței economiei subterane și a atitudinilor față de aceasta, realizat de Ipsos la solicitarea Mastercard în 10 țări din Europa de Est, printre care și România.

La nivel regional, peste 80% dintre respondenți se opun economiei subterane și ar incuraja dialogul cu guvernele proprii pentru a acționa concret împotriva acestui fenomen. Totodată, respondenții și-au arătat disponibilitatea de a-și schimba obiceiurile la cumpărături după ce și-au dat seama că plățile cu cardul și păstrarea bonurilor fiscale contribuie la combaterea comerțului fraudulos. 

În aproximativ toate țările în care s-a desfășurat sondajul, o pondere mare a  cetățenilor sunt conștienți de existența economiei subterane, pe care o percep ca pe un fenomen negativ. Majoritatea respondenților (69%) înțeleg că economia gri diminuează din fondurile disponibile pentru serviciile publice, precum educația, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră.

Pentru mai mult de 70% dintre respondenți, ascunderea veniturilor față de autoritățile fiscale are un impact negativ asupra creșterii economice, activitate care duce la competiție neloială.

Astfel, peste 80% dintre consumatori ar  vedea necesară asumarea de către propriile guverne a unor măsuri care să combată economia subterană și ar încuraja dialogul activ al cetățenilor cu autoritățile (procentajele acestor grupuri solidare cu lupta împotriva economiei subterane variind de la 72% în Polonia la 93% în Bosnia și Herzegovina).

Respondenții înțeleg că nefiscalizarea unor sume parțiale sau totale ale tranzacțiilor contribuie automat la creșterea economiei subterane. Cu toate acestea, după cum arată și studiul Mastercard, mulți dintre ei nu realizează că propriile obiceiuri de cumpărături pot face cu adevărat o diferență. Mai mult, nu conștientizează că plățile cu cardul pot să restricționeze în mod semnificativ economia subterană. Doar 37% din totalul respondenților din regiune au putut identifica plata cu cardul în locul plății cu numerar drept un mijloc prin care ar putea să fie redusă economia subterană. În Ungaria, cifra a fost de 13%, cel mai scăzut procent de informare cu privire la acest aspect din Europa de Est.

„Da” pentru înregistrarea tranzacțiilor și plăților electronice

Cu toate acestea, imediat ce consumatorii își dau seama că propriul lor comportament la cumpărături poate avea un impact uriaș, aceștia sunt dispuși să și-l schimbe. Aproximativ 80% dintre respondenții din totalul eșantionului regional sunt dispuși să efectueze mai des plăți electronice (de la 60% în Slovenia la 85% în România; 76%, în medie, în regiunea Europei de Est), fiind conștienți de faptul că tranzacțiile electronice și înregistrate contribuie la diminuarea economiei subterane. De asemenea, aceiași respondenți sunt mai dispuși să-și păstreze bonurile fiscale atunci când are loc o tranzacție (de la 71% în Republica Cehă la 94% în Bulgaria; 86%, în medie, în regiune).

În cadrul unui studiu PwC comisionat de Mastercard în România și lansat în decembrie 2014, au fost prezentate 10 măsuri economice ce pot conduce la creșterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri în România. Printre cele 10 măsuri se numără facilitarea încasărilor bugetare, încurajarea plăților electronice, raportarea tranzacțiilor încasate cu cardul, case de marcat on-line și cu POS integrat (opțional, POS-ul poate fi integrat în casa de marcat on-line) și limitarea plății în numerar a drepturilor salariale și acordarea ajutoarelor sociale din carduri pre-plătite. Studiul a demonstrat că plățile în numerar sunt direct corelate cu nivelul economiei gri, atât la nivel local, cât și european.

Potrivit unei alte cercetări, de data aceasta regionale, realizate de EY la inițiativa Mastercard în 2016, rezultatul este similar: plata cu numerar reprezintă componenta cu cea mai mare pondere în economia subterană din Europa de Est. Consumatorii rămân astfel „pasivi”, pentru că nu obțin niciun avantaj și deseori nu sunt nici conștienți de faptul că un comerciant nu raportează către autoritățile fiscala vânzarea efectuată.

„Studiul nostru arată că oamenii din întreaga regiune a Europei Centrale și de Est sunt, de fapt, aliați ai guvernelor în lupta de combatere a economiei subterane. Cu toate acestea, consumatorii nu cunosc faptul că, de cele mai multe ori, propriile lor comportamente de cumpărături pot face diferența”, a declarat George Simon, Division President pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Mastercard.

„Atunci când realizează legătura dintre înregistrarea plăților efectuate de fiecare cu posibilitatea de a obține beneficii tangibile prin îmbunătățirea serviciilor publice, consumatorii sunt dispuși să își schimbe comportamentul la cumpărături. Astfel, există nevoia să indentificăm acele activități educaționale prin intermediul cărora să creștem gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la rolul pe care aceștia îl au în limitarea economiei subterane. Plățile electronice sunt un mijloc de plată deosebit de eficient în a reduce acest fenomen, de vreme ce consumatorilor le place deja să le folosească și le consideră un mijloc de plată rapid, la îndemână și sigur”, a adăugat George Simon.

De asemenea, acest nou raport arată că un nivel ridicat al conștientizării existenței economiei subterane ridică nivelul așteptărilor față de guvern de a combate astfel de fenomene. În aceste țări (Bosnia și Herzegovina, Serbia, Bulgaria și Croația), respondenții consideră totodată necesar ca și consumatorii să se alăture combaterii economiei subterane, prin limitarea posibilităților pe care le au companiile de a-și ascunde veniturile.

Studiul s-a desfășurat în 10 piețe din Europa de Est (Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Corația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia și România). În 9 dintre cele 10 țări, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupă de vârstă reprezentativă cuprinsă între 15 și 64 de ani, pe un eșantion de 800 de respondenți. Excepție a făcut Bosnia și Herțegovina, unde studiul a fost de tip omnibus și a fost realizat pe un grup de 1.000 de persoane. Cercetarea avut loc în luna februarie a acestui an. Studiul, comandat de Mastercard, a fost coordonat de Ipsos.