Cine face legea în sectorul bancar?

Reading Time: 7 minute

Sistemul bancar local se află în plin proces de consolidare, iar pentru unele bănci punerea portofoliilor împreună, prin fuziuni și achiziții, va fi o oportunitate. Pentru altele reprezintă o necesitate. Deciziile tuturor depind însă de modificările legislative.

Sistemul bancar românesc este marcat de o perioadă în care fuziunile și achizițiile vor conduce la o mai mare concentrare. Dacă înainte de criză numărul instituțiilor de credit din sistemul bancar românesc era 43, la sfârșitul lui 2015 numărul băncilor din România scăzuse la 36 (cu patru mai puține decât la finele anului 2014). Și consolidarea pieței continuă. Alina Stancu Bîrsan, partener la casa de avocatură PeliFilip, este de părere că sectorul bancar românesc are datele să rămână în continuare unul activ, inclusiv pe partea de fuziuni și achiziții, iar trendul este de concentrare, consolidare a pieței. „Există bănci despre care știm că se uită la o restructurare care implică inclusiv vânzarea anumitor active din România. Și, în mod natural, în astfel de procese se uită în primul rând jucătorii deja existenți pe piață. Dar sunt interesați și alți jucători din afară care nu au prezență în România“, spune avocata cu expertiză pe domeniul de fuziuni și achiziții (M&A – mergers & acquisition) și experiență în sectorul bancar.

Potrivit potrivit Barometrului Bancar ARB & EY ediția 2016, un procent de 50% dintre bănci anticipează o consolidare de anvergură medie și mare a industriei bancare în acest an, similar cu anul 2015. Pe un orizont de trei ani însă, procentul crește la 90%, iar pentru același orizont de timp 30% dintre bănci se așteaptă la o consolidare de mare anvergură, față de 40% anul precedent.

Cu alte cuvinte, trendul este clar de concentrare, rămâne însă să vedem care este numărul optim de bănci pentru piața românească și care sunt factorii care influențează fuziunile și achizițiile din domeniu. Alina Stancu Bîrsan arată că rezultatele financiare ale băncilor și evoluția cotelor de piață vor grăbi concentrarea sectorului bancar românesc. „Sunt bănci care, dacă nu vor putea să își vândă produsele, la un moment dat va trebui să își restructureze activitatea“, spune avocata.

În căutarea stabilității

Sistemul bancar a obținut în primul semestru un profit net de 2,413 miliarde de lei, dublu față de anul trecut, potrivit datelor agregate publicate de BNR. Rezultatul se datorează progreselor făcute de bănci în curățarea bilanțurilor de creditele neperformante și evoluțiilor macroeconomice interne. Tot în acest an însă, băncile s-au confruntat și cu schimbări legislative care le-au afectat activitatea – legea dării în plată sau, mai nou, proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării.

„Bineînțeles că modificările legislative pot fi un catalizator în acest proces, dar chiar și într-un climat în care lucrurile ar fi mai stabile, probabil că într-un anumit termen în același punct s-ar ajunge – acela de consolidare a pieței“, spune Alina Stancu Bîrsan. Ea arată însă că investitorii străini sunt foarte atenți la stabilitatea legislativă, iar România concurează cu alte țări din regiune sau chiar de pe alte continente. „Sună probabil plictisitor, dar investitorii se uită la cadrul legislativ. Și se uită la stabilitatea lui, la previzibilitate. În general, orice investitor care se duce într-o țară nouă la asta se uită. Este extrem de important confortul în sens pozitiv – confortul dat de stabilitate. Adică să nu trăiască într-un iureș în care nu știu ce se întâmplă peste două zile, să apară surprize peste surprize“, explică avocata.

„Există bănci despre care știm că se uită la o restructurare care implică inclusiv vânzarea anumitor active din România. Și, în mod natural, în astfel de procese se uită în primul rând jucătorii deja existenți pe piață.“
Alina Stancu Bîrsan, partener la casa de avocatură PeliFilip

Deși în ultimii ani s-a vorbit mult despre stabilitatea cadrului legislativ, subiectul rămâne extrem de actual când vine vorba de investiții străine în România, nu numai în sectorul bancar. Investitorii vor să știe de ce să vină în România și nu în altă parte. „Este excelent că putem spune că suntem o țară a UE. Asta dă deja un nivel de confort – o plasă de siguranță. Este ideea că există standarde sub care nu putem coborî sau la care trebuie să ne ridicăm. Dar partea pe care noi o facem intern trebuie de asemenea să o facem bine și stabilitatea nu vine dacă investitorii se simt ca într-o barcă răsturnată într-o parte și alta de valuri. Trebuie să stea pe teren solid“, precizează Alina Stancu Bîrsan. Reprezentanta PeliFilip crede că proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării este în acest moment o procupare pentru jucătorii din piață care au portofolii de credite în această monedă, dar atrage atenția că modificările legislative trebuie văzute dincolo de impactul imediat. „Pentru un investitor din afară bineînțeles că este relevant în măsura în care vrea să achiziționeze o bancă românească care are un portofoliu semnificativ de franci elvețieni. Dar chiar dacă vrea să achiziționeze un jucător care nu are un portofoliu mare în franci elvețieni, existența precedentului creează un oarecare disconfort sau îngrijorare“, a subliniat Alina Stancu Bîrsan, adăugând că reputațiile pozitive iau timp ca să fie construite, cele negative se dobândesc mai repede.

De la prințese la Cenușărese

Tot de schimbările legislative depinde și piața tranzacțiilor cu credite neperformante (NPL – non-performing loans). Ordonanța nr. 52/2016, intrată în vigoare pe 30 septembrie 2016, transpune în legislația națională Directiva Europeană 17 cu privire la creditele garantate și oferă clienților anumite drepturi, dar aduce și o schimbare în privința tranzacțiilor cu credite neperformante. Articolul 131 al ordonanței abrogă o prevedere importantă din Legea 93/2009, care se referea la vânzarea portofoliilor de credite neperformante nu doar către bănci și IFN-uri, ci și către societăți care nu erau reglementate și autorizate ca entități de creditare. „Consecința acestui lucru este că acum ne punem întrebarea către cine se mai pot vinde NPL-urile. Sunt obligat, dacă vreau să cumpăr NLP-uri în România, ca de la 1 octombrie să dețin o entitate reglementată și autorizată să facă creditare profesională în România?“, spune Alina Stancu Bîrsan. Modificarea pune o barieră la intrarea pe piață, pentru că nu toți cumpărătorii interesați de tranzacțiile cu neperformante erau bănci sau IFN-uri. Totodată, în condițiile în care unii dintre jucătorii care în mod tradițional erau interesați de vânzarea de NPL-uri nu vor mai putea participa la astfel de tranzacții, valoarea acestor portofolii va scădea.

România a fost anul trecut liderul regiunii la vânzarea de credite neperformante, în contextul în care băncile s-au grăbit să facă curățenie în bilanțuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au fost scoase în 2015 din bilanțuri și curățenia continuă. „Modificările legislative din ultima vreme cu siguranță vor influența, poate vor influența inclusiv deciziile unor jucători de a intra pe piață. Și va fi interesant să vedem cum vor impacta tranzacțiile pe partea de NPL‑uri. Pentru că NPL-urile au fost unele dintre prințesele tranzacțiilor, au dus piața într-o zonă foarte activă acum câtva timp“, spune Alina Stancu Bîrsan, adăugând însă că piața are încă potențial. „Există interes și de o parte, și de cealaltă a pieței, dar băncile cred că încă mai lucrează la împachetarea creditelor“, arată avocata.

Profitabilitate în creștere

În ciuda unor măsuri excepționale, anul 2015 a fost, probabil, cel mai bun an pentru sectorul bancar din Europa Centrală de la criza globală din 2009 încoace, potrivit studiului Deloitte Central Europe Banking Outlook. Performanța bancară din regiune este mai bună decât în zona euro – atât rentabilitatea capitalurilor (ROE), cât și creșterea creditării sunt mai puternice în Europa Centrală. În zona euro se estimează o creștere lentă în perioada 2016-2018, în timp ce pentru băncile central-europene condițiile economice vor rămâne relativ favorabile. „Studiul relevă că băncile au făcut progrese semnificative în rezolvarea problemelor istorice din bilanțurile lor, creându-se astfel o bază solidă pentru normalizarea ROE în sectorul bancar românesc. Astfel, există bune premise ca în următorii ani rentabilitatea capitalurilor acestora să se poată menține în mod sustenabil peste media Europei Centrale“, spune Oana Petrescu, partener coordonator la Deloitte Consultanță și coordonator local al studiului.

„Sectorul bancar românesc ca întreg are o capitalizare bună, iar structura sa de finanțare s-a îmbunătățit, astfel încât este capabil să sprijine cererile unei economii în expansiune și să devină, pe termen lung, cel puțin la fel de atractiv ca sistemele bancare din Cehia sau Polonia.“
Oana Petrescu, partener coordonator Deloitte Consultanță

Estimările arată că România va avea cea mai mare rată de creștere între 2016 și 2018. După creșterea de 3,8% din 2015, creșterea PIB-ului României este estimată la minimum 4,5% în 2016, înainte de o scădere la 3,3% în 2017-2018. „Deși presiunea pe profit și o serie de deficiențe structurale persistă și vor continua să limiteze potențialul de creștere a profitabilității și capacitatea de finanțare a anumitor sectoare economice sau geografii, estimăm, pe baza studiului, că în condițiile unui context legislativ și fiscal stabil, sectorul bancar românesc este suficient de bine echipat încât să sprijine în mod profitabil creșterea economică a țării“, arată Oana Petrescu. Astfel, ROE ar putea să atingă niveluri de 8-9% în 2017-2018, comparativ cu 7,8%, la cât e estimată media Europei Centrale pentru 2018. Petrescu spune că sectorul bancar românesc ca întreg are o capitalizare bună, iar structura sa de finanțare s-a îmbunătățit și pe termen lung poate deveni cel puțin la fel de atractiv ca sistemele bancare din Cehia sau Polonia.

Studiul Deloitte arată că profitabilitatea s-a îmbunătățit pe fondul calității crescute a împrumuturilor și a costurilor de risc scăzute. După creșterea de 11,8% în 2015 față de -12,9% în 2014, ca urmare a acțiunii agresive de curățire a bilanțurilor demarate de Banca Națională, ROE este estimat să se normalizeze la un nivel care să depășească media băncilor din Europa Centrală. Estimările Deloitte arată însă că ROE va scădea la 7% în 2016 ca urmare a impactului previzionat al pierderilor aduse de legea recent adoptată privind conversia francilor elvețieni și se va limita la 8-9% în 2017 – 2018, pe fondul presiunii existente asupra marjelor de dobândă.

Pe fondul presiunii profitabilității și al concurenței tot mai mari, este de așteptat ca sectorul să continue să se consolideze, întrucât jucătorii mici activi vor fi încurajați să crească sau să vândă. Totodată, una sau mai multe bănci cu capital grecesc ar putea fi vândute, deoarece acționarii își concentrează operațiunile pe piețele principale, arată studiul.