Timișoara 2023. Cifrele unei Capitale Europene a Culturii

Anul acesta, Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, a doua oară când România are șansa de a folosi o astfel de oportunitate, după Sibiu (2007), pentru a atrage vizitatori, vizibilitate pe plan extern dar și investiții cu impact pe termen lung. Am stat de vorbă cu Ovidiu Megan, Director Executiv al Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, pentru a înțelege ce se va întâmpla concret în acest an, dar și pentru a traduce în cifre impactul pe care îl are titlul european.

Cât a durat și ce a presupus pregătirea Timișoarei pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii?

Timișoara a început pregătirea pentru candidatura de Capitală Europeană a Culturii încă din anul 2010. Primii ani au fost de cercetare și sondare a oportunităților din oraș iar anii 2014 și 2015 au fost dedicați elaborării dosarului de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii (ECoC). Timișoara s-a numărat în 2016 printre cele 4 finaliste ale competiției, iar data de 16 septembrie 2016 este cea care va rămâne în istoria orașului de pe Bega ca o zi de sărbătoare, fiind ziua în care orașul a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Ulterior, pandemia de coronavirus a adus după sine o amânare a exercitării titlului, iar noul an desemnat pentru exercitarea titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara a devenit 2023.

Ce lecții ați preluat din experiența Sibiului de Capitală Europeană a Culturii 2007?

Sibiul și Timișoara se deosebesc din acest punct de vedere într-un mod fundamental: Sibiul a fost invitat, în 2004, să fie Capitală Europeană a Culturii alături de Luxemburg în anul 2007, fiind nevoie de un foarte mare efort ca orașul să fie pregătit pentru un asemenea titlu în doar 3 ani. Timișoara, pe de cealaltă parte, și-a câștigat locul, prin acest concurs de dosare derulat de Comisia Europeană pentru acordarea titlului de ECoC. Experiențele sunt diferite, la fel cum și aceste două orașe sunt foarte diferite – dar unite sub aceeași umbrelă a capitalelor europene ale culturii, un moment definitoriu pentru fiecare dintre ele.

Însă ambele orașe putem spune că au fost supuse unor provocări similare pe zona de infrastructură culturală, organizare evenimente, voluntariat, fundraising, comunicare. Cred că experiența colegilor din Sibiu, îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice utilizate în organizarea evenimentelor, ne-a fost utilă la Timișoara, în echipa extinsă de organizare regăsindu-se mai mulți colegi cu experiență în implementarea capitalei culturale de la Sibiu.

Cine coordonează programele pentru public și câte persoane sunt implicate în organizare (inclusiv voluntari)?

Structura unităților de implementare este împărțită după cum urmează:

1.       Echipa de curatori ai Programului Cultural Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în 2023” – o echipă de 10 oameni care alcătuiesc programul cultural și care se află în subordinea Centrului de Proiecte (adică a municipalității);

2.       Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara – care derulează liniile de finanțare pentru aproximativ două treimi dintre proiectele din program;

3.       Centrul pentru Cultură și Artă al Județului Timiș (structură din subordinea Consiliului Județean Timiș) – care derulează liniile de finanțare pentru aproape o treime din proiectele din program;

4.       Ministerul Culturii – finanțator pentru linii speciale de finanțare a proiectelor din program și pentru o parte din investițiile în infrastructură culturală;

5.       Asociația Timișoara 2023 – responsabilă de comunicare, voluntariat, fundraising și monitorizarea implementării coerente a programului.

Evenimentele din program sunt realizate preponderent de către operatori culturali din Timișoara iar, dacă ar fi să cuantificăm, sunt câteva sute de persoane care lucrează zilnic în această structură de program care presupune peste 1000 de evenimente. Voluntarii sunt, în acest moment, peste 1750 înscriși în platforma de voluntariat; dintre aceștia, aproximativ 50 sunt voluntari internaționali din țări precum Japonia, Serbia sau Italia.

Care este investiția făcută în acest an pentru a promova Timișoara și care sunt căile de comunicare alese?

Bugetul total dedicat promovării programului ”Timișoara-Capitală Europeană a Culturii 2023” se ridică la aproximativ 2 milioane euro, din care aproximativ jumătate urmează să fie alocați în luna iunie de către Ministerul Culturii printr-un program prioritar dedicat acestui proiect. Comunicarea pentru proiect este destul de amplă și are două coordonate: comunicarea programului cultural din 2023 și pregătirea pentru 2024, care înseamnă a treia fază a unei capitale europene a culturii, și anume partea de Heritage. Pentru cele două coordonate am folosit un mix de media care include atât partea clasică de promovare (OOH, radio, TV, materiale fizice care să fie distribuite către publicul larg), cât și advertising-ul modern, care presupune canale online de promovare (de la influenceri la digital marketing). Un mare ajutor pe promovarea internațională ne-o oferă ambasadele, consulatele și ICR-urile din toată lumea, iar componenta de PR e concentrată pe promovarea evenimentelor din program și a Timișoarei în general.

Care este investiția totală pentru evenimentele de pe parcursul acestui an?

Pentru perioada 2022-2023 au fost alocați pentru programul cultural aproximativ 30 de milioane de euro, iar pentru programul de investiții în infrastructura culturală aproximativ 150 de milioane euro. Aceste investiții au fost direcționate în principal spre modernizarea sau extinderea unor stabilimente culturale deja existente, dar și pentru amenajarea unor stabilimente culturale noi precum Multiplexity-centrul de experiențe prin artă și tehnologie.

Câte evenimente majore sunt programate în 2023 și care sunt cele pe care mizați pentru a atrage cei mai mulți turiști în oraș?

Nu nominalizăm neapărat evenimente și nu le evaluăm în funcție de cât de mari sau mici sunt acestea, pentru că Timișoara a fost întotdeauna considerat orașul nișelor. Avem evenimente foarte puternice pe artă clasică și contemporană (dintre care amintim retrospectiva Constantin Brâncuși – cea mai mare de acest fel din ultimii 50 de ani în România, retrospectiva Victor Brauner – prima din România, Bienala Art Encounters, expoziția Ritzi Jacobi / Peter Jacobi, Chronic Desire etc.), evenimente bune dedicate muzicii, artei și tehnologiei (District23 realizat de Flight Festival, JazzX, Codru Festival, spectacole ale Teatrului Național Timișoara ca părți din Fest FDR care aduc pe scenă mari personalități ale artelor spectacolului precum John Malkovich, Romeo Castellucci, Isabella Rosselini și mulți alții, festivalurile Teszt și Eurothalia ale Teatrului Maghiar sau Teatrului German sau festivalul Sunlight Theatre), laureați ai premiului Nobel pentru literatură invitați ai evenimentelor culturale organizate de Universitatea de Vest, sau orchestre importante (precum Orchestra Națională a Franței) și artiști de prim rang care vor urca pescenele Filarmonicii și Operei din Timișoara.

Practic, în fiecare weekend, consultarea programului cultural de pe platforma timisoara2023.eu îți relevă faptul că Timișoara îți oferă cel puțin 30 de evenimente și nenumărate motive de pus pe agendă pentru a te întoarce aici să vezi ce n-ai reușit la o primă vizită.

Câți turiști sunt așteptați în Timișoara în acest an?

Aproximativ 1 milion de turiști sunt așteptați să viziteze Timișoara în acest an. Două hoteluri de rețea internațională s-au inaugurat în ultimii 2 ani la Timișoara și un altul de 5 stele este în construcție și va putea primi oaspeți în 2024.

Care estimați că va fi impactul asupra economiei locale?

Impactul socio-economic al proiectului va fi unul important cu siguranță și el face subiectul unui studiu dedicat care ne va releva date exacte la începutul anului viitor. În opinia noastră cel mai important va fi în sectorul HORECA și în sectorul industriilor culturale și creative.

Cum credeți că va marca istoria Timișoarei acest an?

Orice Capitală Europeană a Culturii aduce în orice oraș gazdă un impact pozitiv în anii ce urmează. Orașul va rămâne cu o infrastructură mai bună, cu un portofoliu de evenimente culturale consolidate și cunoscute la nivel european, cu instituții culturale mult mai bine conectate la nivel internațional și cu o notorietate mai bună în rândul turiștilor, de vreme ce jurnale importante din întreaga lume (Time, The Independent) au plasat Timișoara în topul destinațiilor de city-break pentru anul 2023.