CEO cu sânge de rocker – Ondrej Safar, CEZ România

CEO cu sânge de rocker – Ondrej Safar, CEZ România

Deși nu este un obișnuite al concertelor, Ondrej Safar, CEO al CEZ România, a redescoperit după venirea în țara noastră plăcerea de a merge la festivaluri, de la Rock Werchter, în Belgia, la Neversea și Untold. Consideră că, lider de business sau nu, este important să accepți provocarea și să acționezi cât se poate de concret, pentru că depinde de fiecare dintre noi să facem o schimbare în bine.

De ce v-ați implicat în campania „România are sânge de rocker”?

Pentru că subiectul e unul important pentru mine. Empatizez cu oamenii care au nevoie de ajutor, indiferent despre ce fel de ajutor e vorba, și cred cu convingere că depinde de fiecare dintre noi să facem o schimbare în bine. În plus, cred că această abordare a donării de sânge poate fi o combinație excelentă de comportament responsabil și stare de bine, ceea ce îmi oferă o experiență valoroasă atât mie, cât și adevăraților beneficiari ai campaniei.

Cum vedeți implicarea liderilor din zona de business în problemele comunității unde activează?

Până la urmă, cred că e vorba despre viziunea personală asupra ideii de responsabilitate și de a provoca schimbarea. Poate că liderii de business au mai multe instrumente sau chiar mai multe resurse la dispoziție să dea un bun exemplu și să faciliteze implicarea. Cu toate acestea, ei reprezintă un procent foarte mic în comunitate în ansamblu și, mai ales în această privință, cu cât ne implicăm mai mulți pe termen lung, cu atât sunt mai relevante rezultatele. Lider de business sau nu, cred că e important să accepți provocarea și să acționezi cât se poate de concret. La asta m-am gândit din primul moment în care am fost invitat să fac parte din campanie.

România este pe ultimele locurile în ceea ce privește donarea de sânge. De ce credeți că nu donează românii, este o problemă de mentalitate?

Procentajul este unul scăzut la nivelul întregului continent, e clar că sunt mai multe aspecte care trebuie abordate diferit dacă ne dorim o schimbare relevantă pe această temă. Nu exclud posibilitatea unei mentalități de rezistență, însă pot fi luați în calcul și alți factori, mai degrabă logistici, care pot încuraja o rată mai mare de donare. Îmi amintesc că acum 2 ani, când mai mult de 80 de angajați ai Grupului CEZ au donat sânge ca parte a unei cauze sociale a Maratonului Olteniei, entuziasmul lor a fost susținut de organizarea întregului proces de către companie: programare, transport la centrele de transfuzie, o țintă foarte concretă a eforturilor lor, o masa caldă etc. România s-ar putea dovedi mai solidară cu cetățenii săi dacă procesul în sine ar fi facilitat într-o măsură mai mare.

Ce credeți că ar trebui să facă statul pentru a încuraja donarea de sânge?

Cred că fiecare dintre noi trebuie să dea mai mult în ce privește donarea de sânge, în general, mai ales în condițiile în care România trebuie să se alinieze la cerințele europene și să renunțe la toate stimulentele financiare și materiale pe care le oferă, până în anul 2020. În multe țări ale UE, donarea de sânge e tratată exclusiv ca un act de bunăvoință și altruism și asta e obiectivul pe care ar trebui să ni-l propunem și noi pentru România următorilor ani. Campanii publice care susțin beneficiile și rezultatele unui sistem funcțional de donare de sânge pot fi derulate de oricare dintre actorii sociali, nu doar de autorități, iar educația formală și non-formală începând cu vârste mici va consolida rezultatele dacă abordarea va fi una consistentă și inspirațională.

Ce genuri de muzică ascultați? Și la ce fel de concerte mergeți?

Pentru că am călătorit foarte mult timp de-a lungul carierei mele, cel mai bun loc de ascultat muzică a fost, de cele mai multe ori, în mașină. În plus, aveam o calitate buna a sunetului și nici nu îi deranjam pe vecini. Partea mai puțin bună e că mă las influențat la volan de genul de muzica pe care îl ascult. Așa că, în timp, am început conduc mai responsabil și să ascult muzica mai „cuminte”. Ascult mai degrabă trupe rock din Cehia. Un fel de echivalent al trupei Luna Amară din România, de exemplu.

Cât de des mergeți la concerte?

Nu sunt un obișnuit al concertelor. E nevoie să mă determine cineva să merg dacă apare vreun nume mare în orașul în care locuiesc la acel moment. Asta se întâmplă cam o dată, de două ori pe an. Dar, de când locuiesc în România, care a devenit campioana Europei Centrale în ce privește marile festivaluri, mi-am creat deja standardul unei veri ocupate: încep cu Rock Werchter în Belgia, continui cu Neversea – la care suntem și parteneri – și închid sezonul cu Untold. Când am venit prima dată în România în 2005, am avut impresia că industria muzicală, la fel ca multe alte sectoare, e în curs de consolidare. Erau câteva nume care ocupau primele poziții în toate topurile locale, dar și o industrie emergentă de clubbing care îi susținea pe artiști. Am petrecut 6 ani în afara României și, când m-am întors anul trecut, am fost uimit de evoluția prin care au trecut toate sectoarele și de calitatea și diversitatea industriei muzicale. Firește, mesajul social a evoluat și el, dar dacă mă gândesc la canale și la experiența de ansamblu, România ocupă în mod clar o poziție de top comparativ cu alte țări. Dacă mă refer doar la câteva evenimente internaționale care adună oameni din toată lumea la Cluj, Constanța sau Iași sau la numele locale care stau pe primele locuri în topurile muzicale internaționale, cred că e suficient ca să conturez o imagine concretă a progresului pe care l-a făcut România în direcția asta. Sunt la fel de impresionat să îi văd mai ales pe cei tineri din ce în ce mai interesați de genuri mai puțin comerciale, cum ar fi muzica instrumentală, jazz sau muzica clasică. Dacă ar fi să compar acest progres cu un gen muzical, aș zice că muzica rock descrie cel mai bine această diversitate și dinamică incredibilă.

Ce muzică i se potrivește industriei în care lucrați?

E o întrebare foarte bună și merită mai mult de un singur răspuns. Cred că depinde. Timpurile când domeniul electricității semăna mai degrabă cu un mix lounge s-au dus demult și abia dacă ni le mai amintim. Transformarea prin care a trecut industria în ultimii 10 ani a adus acorduri tehno și a crescut semnificativ ritmul. Dar acum, când ne pregătim să îi primim pe prosumeri în sistem, cred că e nevoie de o orchestră numeroasă și foarte bine dirijată.

Interviul face parte din inițiativa Biz „CEO cu sânge de rocker„, derulată sub umbrela campaniei „România are sânge de rocker”, lansate de Morning Glory, matinalul postului de radio Rock FM, împreună cu Centrul de Transfuzie Sanguină București și Donorium.