Centrul cultural al lumii: La Biennale di Venezia

Centrul cultural al lumii: La Biennale di Venezia

Până pe 24 noiembrie, cel mai important festival de artă din lume reunește artiștii ale căror lucrări sunt adunate sub tema La Biennale Arte: „Foreigners Everywhere”.

Biz a mers în Veneția pentru a vă conecta direct la cea de-a 60-a ediție a Bienalei, iar în iunie vă rezervă o experiență exclusivistă Biz La Biennale. Dosarul Biz va marca o premieră absolută pentru presa din România și din Europa: prima redacție care se relochează în interiorul La Biennale di Venezia pentrua putea aduce o doză concentrată de inspirație.

Ediția cu numărul 60 a Bienalei de Artă  adună participanți din 88 de țări și a favorizat artiștii care nu au participat niciodată la Expoziția Internațională – deși un număr dintre ei ar fi putut fi prezentați într-un Pavilion Național, un Eveniment Colateral sau într-o ediție trecută a Expoziției Internaționale. O atenție deosebită este acordată proiectelor în aer liber, atât în Arsenale, cât și în Giardini della Biennale.

Tema caută să conecteze participanții la un nivel profund, după cum explică Adriano Pedrosa, primul sud-american curator al Bienalei de Artă de la Veneția.

„Sintagma Foreigners Everywhere are – cel puțin – un dublu sens. În primul rând, oriunde te duci și oriunde te afli vei întâlni străini – ei/noi suntem peste tot. În al doilea rând, indiferent unde te afli, ești întotdeauna, cu adevărat și în adâncul sufletului tău, un străin”.

Adriano Pedrosa, curator al Bienalei de Artă de la Veneția

„Fundalul este o lume care se confruntă cu crize multiple privitor la circulația și existența oamenilor între țări, națiuni, teritorii și granițe, care reflectă pericolele și capcanele limbii, ale traducerii și ale etnicității, exprimând diferențele și disparitățile condiționate de identitate, naționalitate, rasă, sex, sexualitate, bogăție și libertate. În acest peisaj, sintagma Foreigners Everywhere are – cel puțin – un dublu sens. În primul rând, oriunde te duci și oriunde te afli vei întâlni străini – ei/noi suntem peste tot. În al doilea rând, indiferent unde te afli, ești întotdeauna, cu adevărat și în adâncul sufletului tău, un străin”.

„Ce este munca” (What work is) este tema expoziției din Pavilionul României din Giardini della Biennale, care este completată în acest an și în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică Veneția (Palazzo Correr). Proiectul curatoriat de Ciprian Mureșan îi aparține clujeanului Șerban Savu. Manager de proiect este Cristian Alexandru Damian iar comisar național este și pentru această ediție Ioana Ciocan.  Aproximativ 40 de picturi compun un univers care arată îmbinarea între muncă și relxare, cu elemente care rezumă perfect spiritul regiunii.

„Plecând de la tema muncii și a muncitorului, predilectă în arta realist-socialistă, dar îndepărtându-mă de ea, personajele din lucrările mele nu sunt nici eroice, nici utopice, sunt oameni obișnuiți aflați între lumi și sisteme, care scapă atât propagandei, cât și productivității economice. Această suspendare între muncă și timp liber conturează un spațiu anarhic, un spațiu al libertății personale, la care eu mă raportez prin filtrul istoriei artei”, explică clujeanul Șerban Savu.

În apropierea Pavilionului României este și cel al Serbiei care pare că intră într-un dialog cu expoziția noastră. Titlul expoziției, „Exposition coloniale”, amintește de consecințele epocii coloniale. Folosind inversiunea simbolică, Aleksandar Denić provoacă spectatorii, plasându-i într-o configurație pentru a reexamina înțelegerea lor despre dinamica puterii, consumerism și realitățile amare.

Pavilionul bulgăresc recreează un apartament întunecat din epoca comunistă a țării pentru a spune poveștile supraviețuitorilor persecuțiilor politice.

Artiștii din Israel au anunțat că nu vor expune lucrările publicului până când ostaticii nu vor fi eliberați și situația din Fâșia Gaza nu se va încheia cu un armistițiu.  În fața pavilionului lor, dar și ale aliaților Israelului, în timpul avanpremierei Bienalei au existat proteste din partea palestinienilor și a celor care susțin mișcarea „Free Palestine”. O petiție online pentru a interzice participarea Israelului a adunat mii de semnături.

Rusia lipsește din Bienală. Artiștii din Ucraina pot fi întâlniți în mai multe expoziții și activări artistice și cei mai mulți își leagă lucrările de invazia rusească a țării lor.

Evenimentele conexe sunt la fel de fascinante ca cele din spațiile clasice ale Bienalei. Românii au motive să se simtă mândri de reprezentarea culturală din Veneția. De exemplu, Tincuța Marin are o impresionantă instalație artistică în spațiul Oratorio dei Crociferi: „Where the Sun Sleeps”. Călin Țopa, artist interdisciplinar care lucrează în domeniul muzicii experimentale, prezintă instalația sonoră „Transcendent Renaissance” la primul etaj al Palazzo Mora.

Artistul chinez Xu Bing aduce în biserica Santa Veneranda un videoclip creat folosind un satelit orbital dezafectat. Satelitul are montat la exterior un ecran pe care apar desene surprinse de o camera selfie. Satelitul orbitează în jurul Pământului de 16 ori pe zi și schimbă limba în care apar mesajele de pe desene în funcție de locul unde se află. Animația este despre o „persoană standard” alergând în spațiul cosmic în timp ce cără o geantă. Imaginile impresionante pot fi admirate pe tavan de pe fotolii gonflabile așezate în cerc.

Dacă chinezii urmăresc să conecteze arta din spațiu cu Veneția, un american deschide viitorul în biserica Santa Caterina prin „Venice 3024”, expoziție la care în ziua vernisării vizitatorii așteaptau, în medie, două ore pentru a putea admira lucrările.

Daniel Arsham oferă o imagine a trecutului conectat la viitor printr-o suită de sculpturi inspirate din operele de artă din Antichitate. În colaborare cu istoricul Réunion des Musées Nationaux – Grand Palais (RMN), un atelier francez de modelare cu o istorie de peste 200 de ani, Arsham a putut folosi matrițe și scanări ale unora dintre unele dintre cele mai emblematice lucrări din colecțiile Musée du Luvru din Paris, Muzeul Acropolei din Atena și Muzeul Kunsthistorisches din Viena, printre altele. Lucrările în sine, dar și plasarea lor în spațiu creează o imagine puternică, mai ales pentru vizitatorii mai tineri, care regăsesc multe simboluri care le sunt familiare.

Bienala de Artă din Veneția este locul unde nu doar iubitorii de artă și frumos trebuie să ajungă, ci oricine caută inspirație, modalități de a inova și o modalitate de a cunoaște mai multe culturi și forme de a anticipa viitorul.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 383 (16 mai – 16 iunie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.