Cea mai mare îmbunătățire a performanței industriei prelucrătoare românești din ultimii ani

Performanța sectorului prelucrător din România a continuat să se îmbunătățească în luna mai, chiar în cea mai mare măsură înregistrată până acum (din iulie 2023), conform celor mai recente date BCR PMI®. Producția și numărul de comenzi noi au crescut mai rapid pe măsură ce condițiile cererii s-au consolidat. La rândul lor, companiile și-au intensificat achizițiile de mijloace de producție și au continuat să creeze locuri de muncă și luna aceasta, deși doar modest, pe fondul deficitului de personal. Cu toate acestea, întârzierile furnizorilor s-au menținut, iar timpii de livrare au crescut considerabil.

Între timp, costurile de producție s-au majorat într-un ritm mai rapid, pe măsură ce inflația a recăpătat avânt. Ca răspuns, firmele și-au majorat prețurile de vânzare, într-un ritm chiar mai susținut.

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

Cu o valoare de 52,0 de puncte în luna mai, indicele vizat a crescut de la 51,5 în aprilie, atingând nivelul cel mai ridicat de la începerea colectării datelor, în iulie 2023. Producătorii români au indicat o îmbunătățire modestă a situației sectorului.

Nivelurile de producție la producătorii români au crescut în mai pentru a doua lună consecutiv, întrucât numărul mai semnificativ de comenzi noi a dus la o intensificare a producției. Rata de creștere s-a accelerat până a ajuns la un ritm solid, cel mai rapid în aproape un an de colectare a datelor.

Cererea mai consistentă a susținut o dezvoltare mai accentuată a vânzărilor noi la nivelul producătorilor de bunuri din România în luna mai. Creșterea semnificativă a comenzilor noi a fost cea mai rapidă înregistrată până acum, deoarece recomandările clienților au dus la atragerea de noi clienți.

Cererea externă a avut o evoluție mai puțin bună, dat fiind că vânzările reduse de pe principalele piețe de export au dus la o scădere suplimentară a comenzilor noi de export. Cu toate acestea, rata de declin a fost cea mai slabă din ultimele 11 luni.

În același timp, cererea mai mare de factori de producție, ca urmare a primei creșteri înregistrate a activității de achiziții, redirecționarea transporturilor din Asia din cauza perturbărilor din Marea Roșie și problemele legate de capacitatea furnizorilor au condus la o prelungire abruptă a termenelor de livrare ale furnizorilor în luna mai. Deteriorarea întârzierilor a fost cea mai gravă de la începerea colectării datelor.

Prin urmare, producătorii români au înregistrat doar o scădere minoră a nivelului stocurilor, întrucât firmele au căutat să-și asigure stocuri de rezervă.

Datele din luna mai au indicat o creștere mai rapidă a costurilor de producție ale firmelor din industria prelucrătoare românească. Ritmul inflației s-a accelerat față de cel înregistrat în luna aprilie și a fost mai rapid decât media de până acum. Costurile mai mari au fost legate de creșterea prețurilor cu furnizorii, transportul și combustibilul.

Producătorii români de bunuri au continuat să-și majoreze prețurile de vânzare în luna mai, prelungind astfel secvența actuală de inflație la șapte luni. Deși doar marginală, rata de creștere a devenit cea mai rapidă din ultimele trei luni, dat fiind că firmele au căutat să transfere costurile și să facă ajustări care să reflecte îmbunătățirea calității produselor.

Forța de muncă a crescut pentru a doua lună consecutiv la producătorii români la jumătatea celui de-al doilea trimestru. Cu toate acestea, din cauza dificultăților de a găsi personal adecvat care să-i înlocuiască pe cei care părăsesc voluntar locurile de muncă, crearea de locuri de muncă a fost nesemnificativă, în ansamblu.
Date fiind întârzierile livrărilor de factori de producție și unele raportări privind deficitul de personal, comenzile nefinalizate au scăzut doar în mică măsură în luna mai. Mai mult, ritmul finalizării acestora a fost cel mai slab din septembrie anul trecut.

În sfârșit, așteptările privind producția în rândul firmelor prelucrătoare din România s-au îmbunătățit în luna mai. Gradul de încredere a atins cel mai ridicat nivel înregistrat (din iulie 2023), pe fondul speranțelor de atragere de noi clienți și al planurilor de investiții în tehnologie nouă.

Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat:

„Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a rămas peste 50 în mai și a înregistrat încă o valoare record urcând la 52.0 de la 51.5 în luna precedentă. Cifra din luna mai reprezintă cea mai mare valoare a indicelui de la începutul colectării datelor în iulie 2023. Managerii din industria prelucrătoare românească au raportat o îmbunătățire a activității economice în luna mai comparativ cu aprilie pentru a doua lună la rând, acesta fiind un semn clar de revenire a industriei prelucrătoare românești. Comenzile noi și producția au rămas ambele peste pragul neutru de 50 în mai și au fost principalii factori determinanți pentru creșterea de luna aceasta. Componenta de forță de muncă a rămas și ea peste pragul de 50 în luna mai, însă a avut o contribuție direcțională negativă pentru index întrucât valoarea este mai mică raportat la luna precedentă. Singura componentă, în afară de forța de muncă, care a mai avut o contribuție direcțională negativă este cea a stocurilor de materii prime, însă din cauza ponderii scăzute în index, influența acesteia este marginală. Datele semnal referitoare la indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania au arătat ceva semne de îmbunătățire în luna mai, indicele atingând cea mai înaltă valoare din ultimele 13 luni, însă acesta a rămas sub pragul neutru de 50. Germania rămâne un partener comercial cheie pentru România.

Indexul care urmărește componenta de producție din industria prelucrătoare românească a rămas peste 50 pentru a doua lună la rând, înregistrând și o creștere mai mare față de luna precedentă. Evoluția este legată de o cerere mai ridicată și comenzi noi mai numeroase potrivit răspunsurilor acordate de participanții la sondaj. Componenta de comenzi noi a fost și ea în creștere în luna mai datorită achizițiilor de clienți noi și unei îmbunătăți a mediului de business. Pe de altă parte, componenta de comenzi pentru export a rămas în scădere, cu un ritm de scădere în încetinire ce-i drept, sugerând faptul că cererea externă rămâne slabă – în special în Europa – și rămâne o problemă pentru sectorul manufacturier românesc. Ținând cont de faptul că o parte semnificativă din producția industriei prelucrătoare din România este destinată exportului, evoluția cererii externe va fi crucială pentru orice speranță de accelerare a creșterii industriei prelucrătoare din România în lunile următoare. Referitor la așteptările pentru perioada următoare, firmele contribuitoare la sondaj au rămas optimiste în luna mai. O cerere mai puternică în lunile următoare, atragerea de clienți noi și investițiile în noile tehnologii au fost enumerate de participanții la sondaj ca fiind motivele pentru optimism. Acest lucru nu poate fi decât un semn bun pentru lunile următoare.

Componenta de forță de muncă a indicelui a rămas și ea peste pragul neutru de 50 pentru a doua lună la rând, însă valoarea indicelui a fost mai mică față de luna precedentă, arătând o îmbunătățire doar marginală. Au fost raportate ceva dificultăți în a înlocui angajații care pleacă de bună voie. Acest fenomen nu este nou pentru piața forței de muncă din România și nici nu este ceva specific industriei prelucrătoare. Numărul locurilor de muncă vacante rămâne peste numărul persoanelor care caută activ un loc de muncă în România indicând o piață a forței de muncă tensionată. Mai mult decât atât, în România există și o problemă de a găsi persoane calificate care au competențele necesare pentru a fi angajate pe un anumit post. Chiar dacă au fost raportate ceva probleme de înlocuire a personalului, componenta de comenzi nefinalizate a scăzut în mai indicând faptul că actuala capacitate de producție este suficientă pentru a finaliza comenzile curente. Câteva companii au raportat însă personalul insuficient precum și timpul de livrare de la furnizor ca probleme pentru a finaliza comenzile curente.

Componenta de stocuri de bunuri finite a fost în creștere în luna mai arătând o intensificare a achizițiilor de materii prime, care este legată de creșterea comenzilor noi. Timpii de livrare de la furnizori s-au înrăutățit în mai cu cel mai mare ritm înregistrat până acum. Capacitatea de producție insuficientă a furnizorilor, precum și devierea traseului vapoarelor care transporta marfa din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, au fost citate de firme ca fiind în spatele acestei evoluții.

Prețurile factorilor de producție au crescut în mai conform indicelui PMI din cauza costurilor mai ridicate cu transportul, ale combustibililor și de la furnizori. Prețurile de producție au crescut mai lent indicând faptul că povara creșterii prețurilor factorilor de producție nu a fost transmisă 100% către consumator. Prețurile de producție sunt strâns legate și de prețurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni. Ceva presiuni inflaționiste pot proveni din prețurile de producție din industria prelucrătoare în lunile următoare conform datelor din indicele BCR PMI de până acum.

Datele PMI pentru primul trimestru din 2024 de sugerează faptul că industria prelucrătoare cel mai probabil nu va fi un motor de creștere economică, media indicelui fiind sub pragul neutru de 50. Este posibil, însă, ca în al doilea trimestru industria prelucrătoare să înregistreze o contribuție pozitivă la creșterea PIB judecând după evoluția PMI din primele două luni ale trimestrului. Industria prelucrătoare reprezintă între 15% și 20% din valoarea adăugată brută dintr-un an în Romania.”