Ce vrea Eurogrupul de la Grecia

Ce vrea Eurogrupul de la Grecia

Acordul de finantare internationala a Greciei, stabilit la Summitul Uniunii Europene din 12-13 iulie, este estimat la 86 miliarde euro si vine cu mai multe conditii si un calendar foarte strans de aplicare a reformelor. Desi grecii au respins la referendumul de pe 5 iulie continuarea austeritatii, premierul Alexis Tsipras a acceptat masuri mai stricte decat cele la care a sfatuit populatia sa spuna “nu”. Printre acestea: reforma pensiilor si a legislatiei muncii, majorarea TVA si privatizari.

Eurogrupul merge pana acolo incat impune masuri “mai ambitioase” inclusiv in privinta comertului in zilele de duminica, a perioadelor de reduceri in comert, a dreptului de proprietate asupra farmaciilor si reforme pentru… brutarii.

Inainte de a fi insa luata o decizie oficiala pentru al treilea program de asistenta financiara, acordul politic trebuie sa fie aprobat de Parlamentul elen, precum si de alte parlamente europene.

Analistii au criticat nivelul ridicat al exigentelor Germaniei in aceasta negociere. Economistul francez Charles Wyplosz, care, potrivit AFP, are idei in general moderate, vorbeste despre o negociere “cu cutitul la gat (…), o invazie fara trupe terestre si de o ferocitate nemaivazuta”, adaugand ca nu si-a “imaginat vreodata ca un sef de stat sau de guvern poate accepta o asemenea razbunare”.

Der Spigel scrie ca ”intr-un weekend, guvernul german a distrus mai multe decenii de diplomatie”, exprimandu-si regretul fata de ”catalogul de erori” care a avut ca scop ”umilirea Greciei”.

”Era o linie subtire intre a salva si a pedepsi Grecia. In aceasta noapte, aceasta linie a disparut”, a scris, pe contul sau de Twitter, Mathias Müller von Blumencron, jurnalist la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Pentru Süddeutsche Zeitung, publicatie bavareza de centru-stanga, ”Merkel a reusit sa reconstruiasca imaginea unei Germanii urate, avare si fara inima, imagine care incepuse sa se estompeze”. ”Fiecare cent al ajutorului pentru Grecia pe care germanii au incercat sa-l economiseasca va trebui sa fie cheltuit de doua sau trei ori in anii urmatori pentru a reface aceasta imagine”, noteaza publicatia citata.

In opinia lui Joschka Fischer, fost ministru de externe, criza greaca a instigat nationalismul si Angela Merkel nu a stiut sa convinga germanii sa priveasca mai departe de propriul portmoneu.

Cele douasprezece “munci” ale elenilor

Liderii zonei euro au conditionat primirea de catre Grecia a celor 86 de miliarde de euro, pe parcursul a trei ani, de un calendar strict de masuri, astfel:

Pana pe 15 iulie

– Autoritatile elene trebuie sa simplifice sistemul TVA si sa extinda baza de aplicare a taxei, pentru cresterea veniturilor;

– Implementarea de masuri pentru imbunatatirea sustenabilitatii pe termen lung a sistemului de pensii, in cadrul unui program mai larg de reforme in domeniul pensiilor;

– Oficialii de la Atena sa asigure independenta totala a institutului de statistica ELSTAT;

Pana pe 22 iulie

-Trebuie adoptat Codul de Procedura Civila, care contine reforme majore pentru sistemul judiciar, menite sa accelereze semnificativ procesele si sa reduca cheltuielile;

– Implementarea Directivei UE referitoare la redresarea si inchiderea bancilor, cu sprijinul Comisiei Europene

In plus, masurile de reforma „trebuie intarite serios pentru a tine seama de inrautatirea situatiei economice si fiscale a tarii in ultimul an”, se arata in comunicatul liderilor zonei euro.

In acest scop, Grecia trebuie sa:

– Adopte masuri ambitioase de reforma in domeniul pensiilor si sa ia masuri mai ambitioase de piata, inclusiv in privinta comertului in zilele de duminica, a perioadelor de reduceri in comert, a dreptului de proprietate asupra farmaciilor si reforme pentru brutarii

– Sa continue privatizarea operatorului retelei de electricitate (ADMIE);

– Sa analizeze legislatia muncii, inclusiv cea referitoare la organizarea grevelor, si ulterior sa alinieze prevederile legale cu practicile europene si nu sa revina la practicile anteriorare care nu sunt compatibile cu obiectivele promovarii unei cresteri sustenabile;

– Sa intareasca sectorul financiar, in special prin eliminarea interferentei politice.

In plus, autoritatile elene trebuie sa:

– Intensifice eforturile pentru privatizarea companiilor de stat. Activele de stat valoroase vor fi transferate unui fond independent, iar fondurile obtinute din valorificarea acestora vor finanta plata datoriilor. Valoarea totala a fondului va fi de circa 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosite pentru recapitalizarea bancilor, aproximativ 12,5 miliarde de euro pentru reducerea ponderii datoriilor in PIB, iar 12,5 miliarde de euro pentru investitii in Grecia;

– Modernizarea sistemului administrativ pentru reducerea costurilor;

-Institutiile internationale creditoare vor avea dreptul sa analizeze, la Atena, progresele inregistrate in aplicarea reformelor. Guvernul elen trebuie totodata sa discute cu institutiile creditoare noile texte legislative, inainte ca acestea sa fie inaintate Parlamentului.