Ce soluții există pentru criza energetica care va fi la iarnă. Analiză XTB

Ce soluții există pentru criza energetica care va fi la iarnă. Analiză XTB

Odată cu ieșirea din pandemie, nepotrivirea dintre cerere și ofertă a dus la prețuri mai mari într-o gamă largă de domenii ale activității economice, se arată într-o analiză XTB despre piața energiei și criza ce va veni în domeniul energetic în această iarnă.

Totuși, peste ceea ce ar fi fost, probabil, o tendință moderat ascendentă a inflației, s-a suprapus torentul perturbator al efectelor majore ale confruntării din Ucraina.

Două sectoare esențiale pentru viață, alimentele și energia, au suferit impactul cel mai sever, fiind zona cea mai vizibilă, acolo unde achizițiile se fac zilnic sau aproape zilnic.

Dacă în zona alimentară, tendința recentă a fost una de ieftinire (de pe 19 mai până pe 6 iulie grâul tranzacționat în Franța a scăzut cu peste 25% și exemple asemănătoare întâlnim și pentru porumb, soia, cafea sau zahăr, cu procente diferite), pentru energie, preocupările persistă sau sunt în creștere, mai ales în Europa.

Tabloul pare realizat de un mare maestru precum Caravaggio, în tehnica unui contrast dramatic, clar-obscur, cu ieftiniri ale petrolului (peste 15% de la jumătatea lui mai), dar creșteri accentuate pentru gazul natural și energia electrică în Europa.

Energia este într-o altă „galaxie” față de ceea ce se vedea în 2019 (fără a mai vorbi de prețurile ultra comprimate de acum 2 ani).

Gazul natural s-a tranzacționat marți la 161 – 175 EUR/MWh pe hub-ul olandez (163.64 EUR/MWh la închidere, scadența august).

Prețurile au crescut cu aproximativ 50% peste ce vedeam acum 3 luni, sunt de 2 ori mai mari decât acum 6 luni, de 7,5 ori față de acum 1 an, și de peste 11 ori față de ianuarie 2021.

Pentru energia electrică, s-au atins recorduri mai devreme anul acesta, dar nu au rămas valabile prea multă vreme.

În Germania prețul de bază a atins 328 EUR/MWh, peste vârful din decembrie, și au depășit un inimaginabil anterior 410 EUR/MWh pe anumite segmente orare de cerere mare intraday.

Anul trecut, în iulie, vârful a fost de 147 EUR/MWH, dar în general prețurile se situau la vârful zilnic puțin peste 100 EUR/MWh.

În Franța, de la începutul anului, costul s-a dublat la 366 EUR/MWh. S-a ajuns la noi recorduri în urma gazului mai scump și a unei oferte insuficiente dintr-un mix de resurse energetice, tocmai când temperaturile foarte ridicate au majorat consumul pentru aer condiționat.

Ce ne așteaptă la iarnă? Dar pe termen lung?

Provocările sunt imense: aproape fiecare segment al generării de energie se confruntă cu probleme.

În cazul gazului, după ce livrările spre Europa dinspre Rusia au fost diminuate cu aproape 60%, țările care au refuzat să plătească în ruble fiind șterse de pe lista destinatarilor, conducta Nord Stream 1 intră în revizie, și îngrijorările sunt că va fi întreruptă livrarea în totalitate.

Deja prețurile au reacționat la această ipoteză, iar cu depozitele pline în proporții insuficiente pentru a trece cu bine iarna, Europa se gândește la raționalizare.

Situația poate fi și mai severă, însemnând risc de insolvență pentru marile companii de utilități.

Germania pregătește un pachet de salvare, dar cele 9 miliarde de EUR deja anunțate s-ar putea dovedi insuficiente în condițiile în care prețul energiei ar cunoaște un nou salt.

Efectul raționalizării gazelor naturale și a prioritizării anumitor sectoare asupra PIB-ului, calculat de banca centrală din Germania, ar depăși 8% în T1 din 2023.

Cărbunele să fie o soluție?

Facilitățile poluante erau într-un calendar de închidere definitivă… până anul acesta, când măsuri de reversare temporară sau redeschidere a acestora au fost implementate în diferite țări europene.

Pe lângă efectul asupra gazelor cu efect de seră, calitatea aerului este, la rândul, său, direct impactată, iar repornirea unor exploatări ia timp, pe care piața energiei nu îl are la dispoziție.

Foamea de energie a dus la majorarea importurilor de cărbune prin porturile Anvers și Rotterdam cu 35%, la 26,9 mil. de tone în prima jumătate a anului, față de semestrul I din 2021.

Centralele nucleare, o soluție, dar pe termen lung

Centralele nucleare au nevoie de ani de la proiect la costruire, și flota îmbătrânită împreună cu deciziile de închidere a capacităților, în special în Germania, dar nu numai (Franța are la rândul său planuri de scoatere din uz a unui număr de reactoare) luate cu ani în urmă, fac imposibilă în practică o pantă rapid ascendentă a producției din aceste surse.

O nouă generație de reactoare modulare este, în cel mai bun caz, la ani distanță. În această perioadă, lucrările de întreținere la centrale din Franța reduc, sezonier, oferta de energie.

Energia verde, producție variabilă

Eolian și solar: resursele regenerabile au fost puternic încurajate de politice europene pro-mediu, și oferă susținere pentru nevoile energetice europene, dar au o funcție de producție variabilă.

Fără o capacitate de stocare corespunzătoare, și o accelerare a dezvoltării, va rămâne necesară prezența unor capacități convenționale pentru a echilibra sistemul.

Producția eoliană cunoaște episoade mai intense, dublate de perioade în care vântul bate prea puțin, uneori sub pragul de pornire al turbinelor.

Schimbările climatice se văd și aici.

Apa, o resursă care devine din ce în ce mai rară?

Hidro: ar fi putut fi o soluție echilibrată, oferind energie amplă cu costuri mici și fără emisii suplimentare de carbon.

Elementul esențial este, însă, disponibilitatea apei.

Apa a devenit rară.

Râuri din Germania aproape au secat, făcând dificilă sau imposibilă navigația.

Italia impune starea de urgență în cinci regiuni din nord după secarea râului Po, cu raționalizarea apei, iar producția de energie hidro, care oferă 20% din mixul Italiei, este serios afectată.

Mai aproape de noi, Dunărea are niveluri în scădere, cu asemănări cu anul 2003. Se speră că ploile ar veni în curând, pentru a nu se ajunge la impunerea de restricții asupra producției de la Cernavodă.

Ploi sunt așteptate în zilele următoare, dar vara e la început, iar nivelul rezervelor creează temeri că energia hidro va fi limitată tocmai când e nevoie de ea mai mult.

De unde ar putea veni salvarea?

Dintr-o încetare neașteptată a ostilităților, care ar permite redeschiderea canalelor blocate de transport al resurselor energetice, sau, deloc dezirabil, dintr-o severă încetinire a economiei globale.

Recesiunea induce, inevitabil, o reducere a cererii și poate echilibra prețurile, dar costurile asupra parametrilor vieții sociale și economice sunt prea mari pentru a face opțiunea atrăgătoare.

Totuși, petrolul WTI din SUA a scăzut doar marți cu 8%, ajungând sub 100 dolari/baril, iar o analiză a Citi vorbea despre un preț de 65 de dolari/baril, tocmai din motivul recesiunii.

Piețele încep să atribuie o șansă în creștere acestei ipoteze.

În câteva districte din Shanghai au fost detectate noi cazuri de covid, și bursele au o altă atitudine acum față de perioada de trend ascendent, anticipând noi închideri ale unor porțiuni ale orașului și preferând să se poziționeze prudent de la primele semne.

Pe termen lung, speranțele se îndreaptă spre descoperiri transformaționale în domeniul bateriilor sau altor forme de stocare a energiei, iar într-o manieră revoluționară, în noi tehnologii precum fuziunea nucleară, care ar putea avea nevoie de decenii.

Pentru orizontul anilor următori, surse alternative pentru importul de gaze și energie ar putea ușura povara sectorului.

Însă, pentru moment gestionabilă, situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani.

Statele europene vor spera ca, cel puțin din partea naturii să primească o mână de ajutor: ploi abundente care să refacă nivelul apei, astfel încât hidroenergia să funcționeze în parametri optimi, iar consumatorii să înțeleagă nevoia de a utiliza rațional resursele.

La nivel industrial, investiții majore în eficientizarea energetică sunt parte a soluției.