Ce schimbări își doresc elevii în sistemul educațional

Ce schimbări își doresc elevii în sistemul educațional

Copiii își doresc metode de predare inspirate din viața reală, evaluări bazate pe proiecte individuale sau de echipă și o relație mai apropiată cu profesorii lor.

71% dintre elevii claselor VII-XII și-ar dori ca profesorii din România să predea folosind exerciții practice, inspirate din viața reală, în timp ce 83% dintre copii consideră că aplecarea dascălilor către elevi și crearea unor conexiuni de prietenie cu ei se numără printre schimbările sistemului educațional, atât de necesare din punctul lor de vedere, arată un studiu realizat de organizația educațională SuperTeach.

Studiul a fost realizat în luna iulie, în urma unor interviuri online, și a vizat peste 600 de elevi din clasele VII-XII, copii care activează în clasele profesorilor din comunitatea SuperTeach. Cercetarea a avut ca obiectiv evidențierea percepției elevilor asupra schimbărilor necesare în sistemul educațional românesc, asupra școlii ideale și învățării online, în viziunea lor, și a modurilor de predare a profesorilor, în noul context pandemic.

Cum arată școala ideală, atitudinea profesorului și modalitatea perfectă de evaluare, în percepția elevilor

”«A învăța nu înseamnă a toci. Avem nevoie să înțelegem logic și ne-ar ajuta, spre exemplu, imagini proiectate pe monitoarele din clasă, preferăm să învățăm prin joc și discuții libere, cu argumente pro și contra, prin exerciții practice>> – este doar unul dintre multele răspunsuri de acest fel, primite de elevii cu care am stat de vorbă în cadrul cercetării. Este momentul ca profesorii să înțeleagă această realitate și să-și adapteze metodele de predare în funcție de nevoile copiilor”, punctează Adina Nica, consultant în cercetare și strategie la compania de cercetare Open-I Research.

Astfel, discuțiile libere dintre profesori și elevi, care să le permită elevilor să-și exprime propriile opinii, se numără printre dorințele a 63% dintre respondenți, în vreme ce 53% simt nevoia de mai mult lucru în echipă.

Totodată, 82% dintre respondenți susțin că le-ar plăcea să fie evaluați mai des pe baza proiectelor creative, pe echipe (71%) ori pe baza portofolilor individuale. La polul opus, variantele de evaluare cel mai puțin preferate de elevi sunt testele individuale (41%), ascultarea online (30%) sau jurnalul (22%).

În ceea ce privește învățarea online, implementată în România din luna martie până la finalul anului școlar 2019-2020, 58% dintre elevi consideră că, datorită școlii online, au obținut mai mult timp pentru activitățile preferate (în special cei din clasele non-terminale – VII, respectiv IX-XI) și au putut experimenta școala prin intermediul platformelor digitale.

De asemenea, elevii au menționat apartenența la un colectiv, socializarea cu elevii cu pasiuni comune, susținerea performanței și libertatea de a-și exprima opiniile ca parte din tabloul școlii ideale, potrivit rezultatelor unui focus-grup realizat de compania de cercetare Open-I Research, în luna iulie, la care au participat 20 de absolvenți ai claselor a VII-a și a VIII-a. Celor precizate anterior li s-au adăugat clasele moderne de studiu, sălile de sport, bibliotecile, laboratoarele dotate cu echipamente IT, cabinetele medicale, facilitățile tehnologice (WiFi), cantinele și zonele de depozitare a ghiozdanelor.

Cât despre profesorii ideali menționați de tineri, dascălii ar trebui să aibă o mentalitate deschisă, să se adapteze mai mult la realitatea actuală, să ofere lecții de viață propriul exemplu, să se implice în viețile elevilor, să fie corecți, calmi și interactivi și să predea cu ajutorul experimentelor și jocurilor.

Digitalizarea educației, un instrument suport al învățării la clasă

Elevii sunt de părere că digitalizarea educației ar trebui să fie percepută ca un instrument suport și nu drept un înlocuitor al învățării la clasă – 74% dintre tinerii participanți la studiu mărturisind că principalul dezavantaj al lucrului de acasă a constat în lipsa interacțiunii cu colegii, iar nivelul de înțelegere a lecțiilor a fost mai scăzut (67%) și petrecerea timpului în fața calculatorului, mai obositoare (64%).

Cu toate acestea, 60% dintre elevi percep introducerea instrumentelor digitale în procesul de invățare ca fiind o idee bună, în special în situații excepționale (ninsori, epidemii etc.), când nu există un profesor specializat ori în comunicarea elevi –profesori. Doar 15% dintre elevi consideră că învățarea online ar trebui să înlocuiască în totalitatea predarea în clasă.

Spre exemplu, predarea materiilor ar putea rămâne în școli, în timp ce temele să fie rezolvate online prin intermediul aplicațiilor, cu condiția ca toți elevii să aibă acces la internet și la echipamente IT – aceasta fiind una dintre mențiunile elevilor participanți la focus-grup.

”Ultimele luni de școală online au fost o provocare pentru noi toți – elevi, profesori și părinți, deopotrivă. Cu toții am experimentat un lucru fără precedent în sistemul românesc de învățământ, care a deschis, însă, noi oportunități. Astăzi conștientizăm rolul important al digitalizării și ne propunem să punem umărul la transformarea educației românești“, a declarat și Felix Tătaru, președinte GMP Group și co-fondator al proiectului SuperTeach.