Ce să nu faci în branding în 2024
Reading Time: 17 minuteCum construiești sau actualizezi un brand în era în care consumatorii au puterea de a da „block”sau „mute” la orice tentativă de comunicare comercială și ce greșeli să eviți în branding.
Aproape 80% dintre clienți au spus că preferă să cumpere de la branduri cu aceleași valori ca și ei, ceea ce înseamnă că realizarea unui mesaj care să rezoneze cu publicul țintă este esențială. Mesajele ar trebui să fie consecvente în toate punctele de contact și să demonstreze valorile de bază pe care brandul le susține. Mai mult de atât, același procent declara pentru un studiu realizat de emplifi că nu i-ar deranja dacă 1.800 de mărci pur și simplu ar dispărea.
În acest context, cu atât mai mult povestea brandului ar trebui să surprindă personalitatea acestuia și declarația de misiune, oferind clienților o conexiune emoțională cu produsul sau serviciul oferit. De asemenea, ar trebui să se concentreze asupra modului în care puteți rezolva problemele consumatorilor și a le îmbunătăți viața, creând astfel o conexiune reală cu publicul țintă și stimulând loialitatea pe termen lung.
Prin urmare, care sunt cele mai mari greșeli pe care o agenție le poate face în brandingul unei companii în 2024? De ce? Conform Laurei Iane, cofondatoarea a COPERA Branding și Executive Creative Director la pastel, trăim într-o perioadă în care vedem enorm de mult content în fiecare zi. Enorm de mult. Se estimează că suntem bombardați cu circa 5.000 sau chiar 10.000 de ad-uri pe zi și fiecare promovează câte ceva.
„Cred că un business care își dorește să devină un brand sau care își dorește să nu fie uitat în secunda a doua ar avea nevoie de o identitate construită în jurul unei idei puternice care să se nască din povestea businessului. Bineînțeles, și execuția e foarte importantă. Un nume bun e un amestec delicat de familiaritate și noutate, cu muzicalitatea bine cântărită. Iar logo-ul… Aici e mult de povestit. Există multe păreri și multe abordări. E foarte ușor să nu-ți placă un logo”, consideră Laura Iane.
Prin urmare, aceasta crede că o capcană în care ar putea pica o agenție este să sară prea ușor peste partea de documentare și analiză a ceea ce există deja. Riscul să construiești o identitate vizuală care seamănă foarte mult cu alta e foarte mare. O altă capcană este să se nu dea volumul mai tare curajului, experimentelor vizuale.
„Să construiești branduri care arată generic este cea mai sigură cale spre «blind content». Nu în ultimul rând, cred că e important să ai designerii potriviți. Din toate talentele vizuale care există, nu toate sunt potrivite la orice tip de proiect. Legat de elefantul din camera, inteligența artificială generativă, consider că este un tool util în multe situații, dar nu este încă la nivelul la care ar putea să construiască ceva deosebit, rafinat”, a mai spus Laura Iane.
Potrivit lui Costin Oane, Creative Director & Founding Partner al BroHouse, „cultura clickului” a slăbit seriozitatea proiectelor și a fost înlocuită de o superficialitate. Nu mai avem timp de planuri. Viteza cu care se implementează aruncă membrii agențiilor într-o criză a imaginației/creativității. Nu o să mai zicem „wow” sau „super” la nimic. Totul a ajuns să fie basic și flat.
„Presiunea de a livra «acum» și de a satisface cerințele imediate ale clienților a dus din păcate la abordarea de tipul «the Happy Idiot» tot mai prezentă în industria designului și brandingului, precum și în alte domenii creative. Această criză a creativității nu e «made in Romania», e globală. E nevoie de mai mult curaj din partea creativilor, din păcate tot mai mulți aleg calea deja bătătorită în locul riscului de a explora noi direcții creative sau strategice”, spune Costin Oane.
El nu vrea însă să învinovățească foarte tare industria creativă. Climatul economic și politica fiscală haotică au pus o presiune de cash-flow fantastică pe agenții şi creative, care sunt obligați să facă multe compromisuri.
„Observ tot mai multe soluții superficiale şi standardizate și clienți care nu beneficiază în mod real de o valoare autentică și durabilă. Pentru a depăși această tendință de «the Happy Idiot», deși navigăm prin schimbări și incertitudini, trebuie să continuăm să ne amintim de puterea oferită de branding, care vine la pachet cu o megaresponsabilitate. De pe urma expertizei și muncii noastre depind angajații și (chiar) viitorul companiei pentru care lucrăm. Dacă ajungem să tratăm brandingul ca o joacă de design, riscăm să băgăm businessul în gard”, comentează Creative Directorul.
Potrivit lui Daniel Stoicescu, Founder & Creative Cromatic Studios, important este să livreze o strategie distilată exclusiv in-house, care e foarte greu să fie aliniată cu viziunea clientului. Este adevărat că are șanse să fie foarte on-point pe piață, să aducă un market fit foarte potrivit pentru brand și produs, însă, atâta timp cât nu pleacă dintr-un mindset al stakeholders ai brandului, aceasta va fi greu de asumat de către aceștia, greu de integrat în cultura internă a companiei și cu atât mai greu de livrat extern, la nivel de brand sau comunicat în experiențele de brand.
„Un brand este puternic atâta timp cât livrează ceea ce promite, iar în cazul în care lucrurile pe care le comunică nu sunt regăsite de către clienți în interiorul companiei, acest lucru se simte, iar relația pe care și-o creează cu acesta are mult de suferit,” a explicat Daniel Stoicescu.
În viziunea personală a Alinei Tudose, cea mai gravă greșeală pe care o poate comite un studio de branding este să nu ofere claritate în recomandări și să nu respecte procesul. Pe piață circulă numeroase definiții ale brandingului și abundă resurse (unele neavizate), iar acest lucru te poate convinge să o iei pe scurtături (fie din cauza presiunii timpului, fie a bugetului).
„În branding, consider că procesul este adesea mai important decât rezultatul: procesul convinge, clarifică și adună acționarii brandului împreună, într-o echipă. Pentru a complica lucrurile, brandingul și marketingul sunt adesea confundate, însă ele sunt, de fapt, două strategii distincte, care, în multe cazuri, sunt abordate împreună pentru a obține rezultate rapide. Din păcate, ceea ce se întâmplă în practică este exact inversul. Există iluzia că, în epoca rapidității și a automatizării, procesul poate fi grăbit și combinat. Cu toate acestea, esența brandingului rămâne aceeași: testarea ipotezelor, investirea de timp în discuții și înțelegerea profundă a businessului”, a afirmat Alina Tudose, Co-founder & Brand Consultant la Brand Growers.
A doua greșeală constă în ignorarea strategiei și focusul exclusiv pe implementare. Cu o multitudine de instrumente la dispoziție în era tehnologiei, clienții pot recurge la inteligența artificială pentru a crea designul pentru logo sau sloganul de brand.
„Acest lucru poate fi tentant și poate complica decizia între ce este benefic și ce nu pentru dezvoltarea unui brand. În plus, online, se găsesc «experți» autoproclamați, fără un portofoliu solid, care, folosind un jargon aparent specializat din industrie, promit să rezolve briefuri într-un timp mult mai scurt si cu costuri mai mici. A treia greșeală este dificultatea tot mai mare de a obține diferențiere. Industria brandingului este supraaglomerată, iar diferențele între promisiunile diverselor branduri par să fie minime. De aceea, este necesară o abordare mai profundă: mai multă înțelegere, mai multă cercetare, mai mult timp dedicat auditului de brand”, a concluzionat Alina Tudose.
Tot pe etape o ia și Mihaela Giurcă, Executive Director al Wopa Communication. Potrivit acesteia, prima greșeală capitală este ca agenția să înceapă procesul de branding fără implicarea activă a clientului. Agenția trebuie să înțeleagă cu adevărat esența și valorile businessului pentru care construiește identitatea de brand înainte de a începe efectiv procesul de branding. Într-adevăr, clientul își cunoaște cel mai bine businessul, dar agenția are abilitatea de a șlefui și pune în valoare asset-urile identificate, încât să obțină cele mai bune soluții, ce fac cu adevărat diferența.
„Să nu sări peste etape. Procesul în sine este esențial. Brandingul fără un fundament solid, fără o fundație strategică, care să țină cont de datele din research, analiză de piață, cu trenduri ale industriei respective, evaluarea corectă a competitorilor din categorie, nevoile și preferințele targetului, riscă să devină o formă fără fond. Din păcate, chiar și în 2024 continuă să apară logo-uri doar cu fonturi frumoase sau naminguri sonore, dar fără un fundament strategic”, a spus Mihaela Giurcă.
Și, nu în ultimul rând, o altă problemă sesizată de reprezentanta Wopa Communication este izolarea procesului de branding de comunicarea de brand. Și asta deoarece este important ca brandingul să fie integrat în toate aspectele companiei, inclusiv în comunicare, marketing, experiența consumatorului cu produsul, respectiv compania, și, nu în ultimul rând, cultura organizațională. Toate sunt parte din universul brandului și încă din procesul de branding trebuie ținut cont de fiecare dintre aceste aspecte.
„O agenție care nu reușește să dezvolte împreună cu clientul ei o abordare integrată și coerentă a brandingului în întreg universul businessului respectiv riscă să creeze confuzie și incoerența în mesajul brandului”, a atenționat Mihaela Giurcă.
Mai mult de atât, brandingul este un organism, nu o alăturare. Branding nu înseamnă o poză cu un line simpatic dedesubt, ci o construcție strategică, tradusă și vizual. Așa cum punctează Manuela Gogu, Creative Director la Line Agency, capcanele au fost mereu aceleași, însă tind să fie acutizate de oportunitățile prezentului și de viteza la care ne repliem cu toții. Cea mai vizibilă și accesibilă pentru oricare ochi, cât de cât antrenat, este realizarea de identitate vizuală via stock / library.
„Este o contradicție în termeni să suprapui ideea de «library» cu ideea de personal, distinctiv, identitar. Evident, brandingul ar trebui să fie doar al tău. Din păcate, multe briefuri și bugete sunt construite de așa natură încât se ajunge la acest compromis și, vorbind onest, cred că toți am avut la un moment dat de-a face cu un brief care «cam atât putea». Fie pentru că trebuia mâine, fie pentru că primeam imaginea «servită», fie pentru că bugetul nu acoperea un work custom de variante din care să se aleagă, sau nimeni nu era dispus să acopere financiar riscul unei ilustrații care poate n-o să placă”, a spus Manuela Gogu.
La capătul celălalt, se afla axa strategică, zona de poveste din spatele acestei identități. Manuela niciodată nu pornește un demers de branding dinspre „imagine”, ci dinspre produs și scopul său, dinspre rădăcinile și ADN-ul acelui produs. Și asta deoarece de acolo izvorăște „brandul”. Din păcate, în practică se întâmplă de multe ori invers; imaginea, palpabilul (the power of instant gratification) câștigă în defavoarea judecății premergătoare.
Cum stă însă situația în cazul brandingului unei personalități? Potrivit lui Sorin Duțoiu, Managing Partner la YOLO Media, unul din cele mai importante aspecte de care o agenție trebuie să țină cont atunci când conturează imaginea unui client, fie acesta personalitate ori brand, îl reprezintă gradul de autenticitate și transparență pe care clientul îl are în raport cu publicul său, clienți, respectiv followeri, dacă ne referim la expunerea pe social media. Este important ca imaginea pe care o construiești să fie cât mai aproape de ce reprezintă cu adevărat persoana sau brandul respectiv. O poți șlefui, poți veni cu noi abordări conform trendurilor, te poți adapta pentru a rămâne relevant, dar nu trebuie să te îndepărtezi prea mult de ceea ce reprezintă în realitate.
„În timp, publicul va simți orice este neadevărat, ultracosmetizat. Un alt aspect de care este important să ții cont îl reprezintă respectul pe care îl ai și îl prezinți față de public. Respectul față de public contribuie la construirea unei reputații pozitive și la consolidarea credibilității tale. Atunci când publicul simte că îți pasă de el și îl tratezi cu respect, este mai predispus să rămână alături de tine și să te susțină pe termen lung. Succesul îți poate schimba atitudinea și raportarea la ceilalți, și nu întotdeauna în bine. Respectă-i, așadar, pe cei care te-au ajutat să îl obții!” a explicat Sorin Duțoiu.
Rebrandingul complică situația
Dar în ceea ce privește rebrandingul, unul dintre cele mai solicitate servicii din ultimii ani, așa cum ne arată și comunicatele de presă primite? Acțiunea de rebranding presupune, de regulă, schimbarea identității vizuale și a mesajelor pe care le comunică un brand. În cazul personalităților, un rebranding total este mult mai greu de implementat și are loc, de cele mai multe ori, atunci când respectiva persoană își schimbă domeniul de activitate și își dorește să se prezinte complet altfel în fața publicului.
„Uneori poate fi o mișcare interesantă, pentru că aduce acel factor de noutate, dar trebuie făcută cu mare atenție. Este, în același timp, un proces anevoios pentru că, în ochii publicului, tu vei rămâne mult timp acea persoană de dinaintea rebrandingului. Mesajele pe care le-ai transmis ani de zile au rămas întipărite în memoria audienței tale. Prin urmare, dacă ți-ai propus să urmezi o nouă direcție, asumă-ți că acolo îți dorești să te îndrepți, fii perseverent și constant! Comunică deschis cu publicul, asigură-l că tot tu ești, cel cu care acesta s-a familiarizat, doar că te afli acum într-o nouă etapă pe care îți face mare bucurie să o împărtășești cu el”, a adăugat Sorin Duțoiu.
O altă greșeală mare este adoptarea automată a tendințelor de pe piață, fără ca acestea sa fie integrabile natural în viziunea brandului. „Este adevărat că brandingul funcționează în locul în care poziționarea unui brand se intersectează cu nevoile pieței. Însă dacă aceste tendințe sunt adoptate doar pentru că piața o cere, în realitate brandul va avea puține de oferit și va deveni superficial, doar pentru a avea market fit. Astfel, un rebranding „sănătos” funcționează atunci când acesta vine în primul rând dintr-un spațiu organic de evoluție a brandului, nu din dorința de a te adapta pieței cu orice preț,” a precizat Daniel Stoicescu.
Ce este extrem de important este să nu uităm că rebrandingul trebuie să aibă un motiv și cel puțin un obiectiv strategic. Chiar și un simplu refresh vizual ar trebui să poată fi tradus în niște obiective de marketing pe care respectivul brand și le propune la capătul procesului – „vreau să întineresc targetul, vreau să-mi integrez niște noi valori în ADN, vrem x… și vom evalua y”.
Așa cum precizează în continuare Manuela Gogu, „nu-mi mai place logo-ul și vreau un mesaj mai fresh” nu este un brief suficient ca să ghideze un proces de valoare și nici ca să creeze un sistem de evaluare corect atunci când vedem cum performează facelift-ul. „De multe ori însă, pe post de brief de rebranding primim o poză sau un link către un website. Sigur, aici putem fără doar și poate ajuta. Putem face noi, agenție, demersurile strategice de definire a briefului și a obiectivelor de marketing, însă este o muncă meticuloasă pe care nu mulți sunt dispuși să o plătească sau să o aștepte. Și atunci, lucrăm așa…”, a continuat reprezentanta Line Agency.
Și în această etapă Mihaela Giurcă punctează importanța aspectului holistic al problemei și faptul că trebuie să intri în acest proces cu temele bine făcute. „Când clientul decide să facă o schimbare, dar nu poate identifica exact ce trebuie rezolvat. Așa încât riscul de a pleca la drum fără un research ca să înțelegi cu adevărat ce trebuie să rezolvi prin rebranding te poate arunca în derizoriu”, spune aceasta.
Prin urmare, recomandarea Wopa, pentru toți clienții cu care ajunge să lucreze, este ca primul pas să fie investiția în research. Pentru că doar așa pot defini corect dimensiunea reală a nevoii de business. “Este de datoria noastră ca agenție, cu divizii și specializări atât pe zona de branding, cât și de comunicare de brand & digital, să sfătuim clientul că o investiție relativ minoră în raport cu valoarea businessului său îi poate aduce reduceri de cost majore în timp, printr-o construcție de brand corectă, relevantă și autentică, bazată pe date și insighturi reale, din piață”, a adăugat Giurcă.
La rândul său, Horia Oane, Co-Founder & Managing Partner la BroHouse, atrage și el atenția că astăzi toată lumea face rebranding. În spațiul public abia ne acomodaserăm cu noțiunile de logo, identitate de brand, că a mai apărut încă una extrem de folosită: rebranding.
„În 90% din cazuri sau solicitări, rebranding înseamnă un «fine tuning», «retouch logo» sau «mici îmbunătățiri». Pe scurt, o igienizare a brandului, cu instrumente de design. De altfel, foarte utile și importante, însă nu rebranding. Oricare ar fi definiția (retouch logo, îmbunătățire arhitecturii de brand, a relevanței etc.) de obicei tentativa de rebranding / repoziționare este întotdeauna un semn că s-a făcut o greșeală; de cele mai multe ori marketingul a uitat să-și asculte consumatorii”, spune Horia Oane.
Este însă nevoie de o auditare făcută foarte bine, de o diagnosticare corectă înainte de orice etapă de reconstrucție. Iar schimbarea nu este doar de ordin grafic. Se schimbă și modalitatea de comunicare. Și, din păcate, în ultimii ani, el consideră că poate număra pe degetele proiectele de rebranding „by the book”.
La fel de important este, potrivit Laurei Iane, ca din rezultatul final să se înțeleagă clar de ce a avut loc acel proces de rebranding. Sunt multe situații în care publicul nu e lămurit, nu înțelege schimbarea, care a fost motivul din spate. Și reprezentanta COPERA Branding a văzut, din păcate, multe exemple unde rebrandingul a adus un rezultat în care nu s-a păstrat mai deloc personalitatea construită în timp. Nu în toate situațiile este nevoie de un rezultat complet diferit. E o finețe aici: să știi ce să tai și ce să păstrezi.
Privind dintr-un alt unghi, Alina Tudose consideră că poate una din cele mai mari greșeli este să nu faci rebranding atunci când brandul nu este în concordanță cu nevoile și cerințele pieței. Folosirea greșită a instrumentelor de branding poate afecta diferențierea și relevanța brandului pentru consumatori, ceea ce poate influența negativ performanța și succesul său pe piață.
„În același timp, există o concepție greșită conform căreia rebrandingul implică întotdeauna transformări radicale, costuri substanțiale și resurse logistice semnificative. În realitate, rebrandingul poate fi înțeles și ca o oportunitate de adaptare și ajustare a brandului la schimbările din mediul de business sau la evoluția preferințelor consumatorilor. Această abordare poate include elemente precum actualizarea teritoriului vizual al brandului, redefinirea poziționării pe piață sau extinderea gamei de produse sau servicii oferite”, a explicat Alina Tudose.
Esențiala și de nelipsita strategie
Având în vedere toate aceste aspecte, ce este cel mai important de ținut cont în strategia de branding în 2024? Odată ce înțelegeți cum funcționează o strategie de brand și de ce aceasta reprezintă o parte crucială a oricărui plan pe termen lung, este ușor să vedeți cum vă poate ajuta.
O strategie bună de brand vă diferențiază de concurență, astfel încât brandul și compania voastră să se remarce pe piață, construiește încredere și stimulează loialitatea în brandul vostru comunicându-vă profesionalismul și fiabilitatea, ceea ce duce la relații organice pe termen lung și marketing prin word of mouth. Mai mult de atât, eficientizează eforturile de marketing, ajutându-vă să vă extindeți și mai ușor. Toate aceste beneficii vă vor ajuta să rămâneți agil în peisajul de business mereu schimbător al acestor ani, facilitând adaptarea la nevoile în schimbare și la standardele marketingului de conținut.
„Cred că e nevoie să ne aducem aminte mai des cât de importantă e cercetarea de piață, cât de importante sunt interviurile în profunzime cu publicul tău, publicul care alege competiția. Ar fi util să ne întoarcem la cunoașterea punctului de plecare într-o formă mai aprofundată. În plus, un pic de curaj în construirea declarației de poziționare. Am tot citit cuvinte care nu spun nimic. E important să înțelegem că o declarație de poziționare poate să fie scrisă în așa fel încât să nască cele mai frumoase povești de branding și comunicare. Un alt lucru ar fi gândirea pe termen lung”, consideră Laura Iane.
Mai mult de atât, într-o lume plină de snackable content, ar trebui să construim arcuri de timp mai largi. „Acum, mai mult ca niciodată, e nevoie să repeți cât se poate de mult kitul de brand asset-uri, cuvintele cheie, ideile principale. Asta dacă vrei să rămâi în memoria publicului cu ceva. Experiența acumulată prin proiectele de la COPERA ne-a arătat că antreprenorii sunt curioși despre procesul de branding făcut ca la carte. Sunt interesați să afle cum se construiește o poziționare, cum ajungi să ai nume puternice pe shortlist, care sunt categoriile de logo, de ce e important să ai un manual de brand cuprinzător etc.”, a explicat Laura Iane.
Deci educi clienții prin timpul pe care îl dedici implicându-i în proces. Studiile de caz sunt și ele foarte utile. Ea ar sta la aceeași masă cu clienții și ar analiza branduri de succes și branduri care nu au reușit să se întipărească în mintea noastră foarte bine. Greșelile celorlalți sunt deseori cea mai bună școală.
Potrivit lui Costin Oane, avansul tehnologic din domeniul inteligenței artificiale aduce schimbări semnificative în remodelarea industriei creative, inclusiv în relația dintre branding și design. Din păcate, de prea mult timp brandingul și designul au fost adesea percepute ca două concepte strâns legate, chiar confundate.
Apariția instrumentelor AI precum Midjouney, Leonardo și Davinci contribuie la conturarea unei distincții mai clare între aceste două concepte: branding versus design. Iar această distincție mai clară între „branding” și „design” reprezintă, conform lui Oane, un semn de evoluție și maturizare a industriei creative. Intrăm într-o nouă etapă de „stilistică” versus „gândire”.
„Liberalizarea designului urmează să crească «bottom line-ul» industriei creative, iar calitatea execuțiilor grafice va fi extrem de ridicată. Cu toate acestea, nu același lucru se poate spune și despre zona de thinking și strategie creativă. Aici va fi lupta. Abilitățile umane de interpretare, analiză și gândire contextuală rămân esențiale și de neînlocuit. Posibil să asistăm la o repoziționare a agențiilor creative orientate către un branding derivat din zona de business, cu accent mai mare pe strategie și pe obiectivele de afaceri, analize competitive și o colaborare mai strânsă cu echipele de marketing”, a explicat reprezentantul BroHouse.
Cu toate acestea, el nu este de acord cu ideea de educare a clientului, considerând că întreg conceptul este „bullshit”. Și asta deoarece nu o poți face doar oferindu-i informații, cu atât mai mult cu cât acum găsim la un click distanță tot ceea ce ne dorim să aflăm. Nu lipsa „knowledge-ului” e problema, ci aplicarea lui.
„Spre norocul multora, tocmai de aceea contează munca noastră. La fel nu există nici educarea pieței, există doar niște resurse și energii investite, până când în sfârșit înțelegi ce este greșit cu strategia ta și o schimbi. Cine declară cu mare triumfalism că educă piața în esență vrea doar să se protejeze de feedbackul negativ. E OK și atât.
Singurul exercițiu de educare a clienților este să îi inviți să participe la proces, să transformi proiectul într-un sport de echipă. Dacă vrei să schimbi ceva trebuie să știe şi clientul. Iar dacă vrei ca soluția să fie implementată și susținută, clientul să fie implicat. Este ca un joc de ping-pong în care ambele părți contribuie. Recomand să îți pui clientul la treabă să simtă că este parte integrantă din proiect, nu doar spectator și doar consultativ. Plasarea clientului într-un context de participare generează asumare și disciplină”, a explicat Costin Oane.
„Strategia unui brand are nevoie și de flexibilitate și disponibilitatea deținătorilor brandului de a se adapta la schimbările rapide de obicei de consum al publicului. Chiar dacă păstram valorile și personalitatea companiei, viziunea brandului are nevoie de adaptabilitate și flexibilitate în exprimare. De atenție la canalele în care-și găsește cu adevărat oamenii cu care își dorește să comunice și cu care să se conecteze,” a adăugat Daniel Stoicescu.
La rândul ei, reprezentanta Line Agency consideră că un brand este un personaj viu. Și își dorește mult să reușească să convingă tot mai multe branduri să-l creioneze ca atare – dându-i un chip și o voce, definindu-i povestea; ce spune și cum spune. Și apoi să urmarească acest narativ. În universul social media – unde zilnic construim piloni și calendare de postări – este foarte dificil să creezi valoare și interes real fără a avea în spate această componentă strategică, acest narativ de brand și fără a o urmări îndeaproape.
„La orice strategie de branding eu propun să lucrăm și narativul și pilonii ghid și firul roșu pentru social media. Un Social Media Brand Book, dacă vreți. Nu concep branding în ziua de astăzi fără un guideline de execuție a acelui brand, în social media. Mai ales că, de multe ori, fiecare canal e administrat de altcineva. Tentația de a vorbi de toate și de a crea noise și engagement de moment este foarte mare, iar această tabloidizare din social media creează pagini uniforme, respectiv branduri uniforme”, a explicat Manuela Gogu.
În ceea ce privește educarea clientului, aceasta se face oferind acest work meticulos, argumentat și integrat, chiar și atunci când brieful cere doar un logo. „Eu investesc efort livrând la acest standard, orice ar fi. Cred că văzând și primind produs la un anumit standard, încet, încet, cresc și exigențele pieței. Un branding făcut corect este o investiție pe termen lung ce va funcționa ca un framework și poate salva multe bătăi de cap, multe «piciuri» și «strategii» paralele, inutile”, a punctat Creative Directorul de la Line Agency.
Pe aceeași lungime de undă este și Alina Tudose, pentru care cel mai important lucru este încrederea că brandul nu e doar un element decorativ în afacere. E ceva ce ghidează întregul drum și transmite mesajul corect, fie că e vorba de clienți sau de echipa internă. E parte din spiritul de leadership al companiei și merită să i se acorde atenția și resursele necesare – în primul rând, timp și expertiză.
„Un beneficiu semnificativ constă în a avea încredere în proces – procesul este esențial. Îl ghidăm, ne concentrăm pe înțelegerea businessului și dialogăm cu factorii cheie din companie, cu clienți și cu influențatori. Încrederea în proces este dată de o echipă experimentată și empatică, de discuțiile față în față, de testarea ipotezelor și eliminarea incertitudinilor cu argumente raționale și date concrete. Cred că brandingul va rămâne, în mare măsură, un proces uman pentru mult timp de acum încolo. Este dificil de substituit sau replicat de inteligența artificială. Deciziile în branding sunt adesea complexe și este firesc să fie așa, deoarece un brand trebuie să fie consecvent pe termen lung. Nu cred că aceste decizii pot fi luate eficient doar conversând în fața unui ecran”, a explicat Alina Tudose.
În plus, strategia de brand trebuie să ofere transparență și autenticitate, aspecte pe care le susțin atât Sorin Duțoiu, cât și Mihaela Giurcă.
„Strategia îți da autenticitate și te pune pe harta perceptuală pe care orice consumator o are în raport cu brandurile. Companiile care construiesc conștient branduri încă de la început au șanse reale de succes și se vor regăsi în preferințele consumatorilor, întrucât chiar strategia vine cu poziționarea pe un teritoriu distinct în mintea consumatorului pentru brandul și întreg universul lui, de la identitate, logo, slogan, naming relevant, până la comunicare prin oricare din demersurile ulterioare. Strategia bine fundamentală este piatră de temelie la care clientul se va raporta în deciziile de business viitoare”, a spus reprezentanta Wopa Communication.
Potrivit reprezentantului Cromatic Studios, educația ar trebui sa funcționeze în ambele sensuri. „Să ne inspirăm publicul țintă printr-o viziune clară și o comunicare sinceră, dar să ne lăsăm educați și să fim atenți la ceea ce au de spus, la nevoile lor reale și la moment-urile de pe piață”.
Această strategie te ajută să-ți pui probleme la care inițial nici nu te-ai gândit, ca apoi să vii cu soluții inovatoare. Spre exemplu, identifici pe nișa ta un grup de consumatori cărora niciun brand nu li se adresează în acel moment, așa că decizi să investighezi oportunitatea de a intră în categorie fie printr-un produs nou, fie printr-o extensie de gama. Strategia bine construită rămâne firul roșu la nivel de construcție sănătoasă de business.
„Fii autentic, transparent cu publicul, asumat, comunică deschis cu el, ascultă-i recomandările și încearcă să le adopți pe cele care ți se potrivesc. Nimic nu este mai îmbucurător pentru un follower decât să vadă că cel pe care îl admiră îl ascultă și chiar îi preia sfaturile. Prin orice faci, încearcă să ai un impact pozitiv în viețile celor din jur. Fă-i să obțină mereu acel ceva calitativ de la tine. Să simtă că atenția pe care ți-o oferă zi de zi a meritat. Este valabil și pentru orice brand ori specialist, nu doar pentru influenceri sau persoane publice”, sfătuiește de asemenea Sorin Duțoiu.
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 387 (16 octombrie – 16 noiembrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz