Ce recomandări are Uniunea Europeană pentru revenirea angajaților la birou

Reading Time: 3 minute

Managerii au un impact semnificativ asupra revenirii reușite la birou a angajaților, acțiunile și comportamentul acestora putând influența capacitatea angajaților de a-și relua munca, arată o analiză efectuată de ONV LAW pe o serie de recomandări propuse de Uniunea Europenă (UE) prin intermediul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă.

Unul dintre lucrurile importante prezente în recomandările UE este că se face distincția între etapa Covid-19 acută în care se manifestă simptomele cele mai severe ale bolii și care pot dura, în general, 2 până la 4 săptămâni și etapa „Covid-19 cu evoluție lungă” sau „Covid-19 permanent simptomatic” cu simptome care durează 4-12 săptămâni și „sindromul post-Covid-19,” cu simptome care durează cel puțin 12 săptămâni.

“Uniunea Europeană arată că simptomele cu efect prelungit în timp sunt cele care de multe ori sunt ignorate, deși acestea au un impact semnificativ asupra capacității de muncă a angajaților, astfel că cei mai mulți dintre aceștia care au simptome persistente vor avea nevoie de adaptări la locul de muncă și de o revenire treptată.”
Lorena Ciobanu, Partener ONV LAW

5 recomandări UE pentru managerii români

Rămâneți în contact permanent cu angajatul în perioada în care acesta lipsește de la muncă
Pregătiți-vă pentru revenirea la muncă a angajatului
Purtați o conversație cu acesta privind revenirea la locul de muncă
Oferiți sprijin în primele zile după revenirea la muncă
Oferiți sprijin permanent și organizați întâlniri regulate cu angajatul

Analiza ONV LAW arată că este posibil să fie necesară punerea în aplicare de politici provizorii privind Covid-19, în special în ceea ce priveste absența pe motiv de boală și necesitatea de a sprijini, mai degrabă decât de a-i sancționa pe cei care au nevoie de o perioada prelungită de absență sau de sarcini modificate.

Absența sau reducerea capacității de muncă pentru un număr considerabil de angajați poate provoca o presiune asupra continuării activităților și asupra angajaților rămași la muncă.

Recomandările UE mai includ și mentinerea unui volum de lucru suplimentar la un nivel cât mai scăzut posibil, dar și limitarea pe cât posibil a muncii suplimentare.

Șefii direcți au un rol important în monitorizarea situatiei și în evitarea supraîncărcării angajaților, astfel că se recomandă respectarea regulilor și acordurilor privind orarul de lucru și perioadele de odihnă, dar și că angajatorii să permită angajaților să se deconecteze atunci când nu sunt la muncă.

Indiferent de gradul de generalizare a vaccinării sau de revenirea la muncă pentru cei însănătoșiți, UE recomandă menținerea măsurilor recomandate pentru controlul infecțiilor, inclusiv distanțarea fizică, spălarea/igiena periodică a mâinilor și folosirea măștilor de protecție pentru a preveni răspândirea virusului. Aceste etape rămân importante, chiar dacă vaccinarea este generalizată.

Există numeroase modificări mai mici sau mai mari care îi pot ajuta pe angajații care revin la muncă să-și gestioneze cât mai bine sănătatea și munca, astfel că profesionistii din domeniul medicinii muncii remarcă că cele mai bune rezultate apar atunci când managerul și angajații colaborează în acest sens.

“În concluzie, putem observa că din cauza duratei și a impactului simptomelor post-Covid-19, oamenii pot avea nevoie de o revenire treptată la muncă, cunoscută și sub denumirea de ‘revenire progresivă’. Este puțin probabil ca o revenire standard, scurtă să fie adecvată pentru cei afectați de Covid-19 cu evoluție lungă. Revenirile progresive pot fi adaptate în timp și pot dura mai multe săptămâni sau luni. Pentru acei angajați cu simptome de oboseală, lucrul la distanță și reducerea ritmului de lucru, adică lucrul cu pauze de odihnă în funcție de simptome, sunt importante conform recomandărilor Uniunii Europene”, conchide Lorena Ciobanu.