Ce nu stiai despre seful tau

Ce nu stiai despre seful tau

Credeti ca stiti totul despre propriul sef? In spatele sarmului personal, al succesului profesional si al abilitatilor de leadership exceptionale, exista posibilitatea sa se ascunda si o serie de trasaturi ce creioneaza portretul robot al personajelor din cartile de psihiatrie.

Da, ati citit bine. Este vorba despre acele carti de psihiatrie care aloca, printre altele, pagini intregi psihopatiei. Contrar celor mai multe asteptari, exista psihopati si in mediul de afaceri, desi, e drept, nu din categoria celor periculosi care comit infractiuni. O definitie a termenului de psihopat poate contura o persoana narcisista,  carismatica, fara constiinta, care mimeaza mai degraba decat simte emotiile reale. Pe scurt, aceste trasaturi pot creiona portretul robot al unui “psihopat corporatist”. Constiinta nu este un mecanism pur intelectual, ci are un puternic element emotional. “Nu toti psihopatii sunt dupa gratii, multi sunt in consiliile de administratie ale companiilor unde lucrati”, spune Alexandru Talmazan, Managing Partner la firma de executive search Wrightson Romania. 

“Statistic vorbind, 1% din totalul populatiei poate fi incadrata sub titulatura de psihopatie, iar la nivelul managementului superior din companii acest procent este de patru ori mai ridicat”, a mai adaugat Alexandru Talmazan, in timpul zilei de Management din cadrul evenimentului Zilele Biz, organizat de Biz in perioada 12 – 16 noiembrie. Un studiu realizat de psihologul si executive coach-ul american Paul Babiak a aratat ca unul din 25 de manageri poate sa fie psihopat.

Psihopatia, in mediul corporate, potrivit lucrarii psihologului, este asociata cu lipsa responsabilitatii, a capacitatii de a lucra in echipa, dar si a abilitatilor manageriale. Lista poate continua: psihopatul emana incredere, minte cu usurinta, isi asuma rezultatele altora si isi transfera responsabilitatea erorilor catre colegi, se plictiseste usor, este predispus la aventuri sexuale la serviciu si isi asuma riscuri fara a se gandi prea mult la consecinte, potrivit lui Alexandru Talmazan.

Cu toate acestea, “psihopatii corporatisti” au o serie de abilitati apreciate de mediul de afaceri, care ii ajuta sa  treaca cu bine de orice evaluare, mai ales ca organizatiile sunt extrem de reticente la efectuarea studiilor externe si obiective.

Printre acestea se numara carisma, creativitatea, gandirea strategica si abilitatile remarcabile de comunicare. Ceea ce inseamna ca interviul pentru obtinerea unui loc de munca sau chiar discutiile cu sefii de companii pentru care acestia deja lucreaza sunt exact locurile in care acestia isi pot pune in valoare abilitatile. Nu putine sunt cazurile in care departamentele de resurse umane din organizatii sau chiar managerii directi ii  recruteaza si, respectiv, ii promoveaza in functii cu putere de decizie pe baza unei confuzii intre abilitatile de leadership si anumite trasaturi ce alcatuiesc psihopatia.

Si recesiunea mondiala nu a facut decat sa ii puna in valoare pe acestia. “Declansarea crizei economice mondiale in perioada 2007 – 2008 a dus la cresterea numarului de persoane cu tipologie de tip psihopat care se afla in pozitii de management, existand o adevarata epoca de aur pentru aceasta tipologie de manageri”, mai spune Managing Partner-ul de la Wrightson Romania. Unul dintre motivele din spatele pepinierei de “psihopati corporatisti” poate fi in stransa legatura cu disparitia  angajamentelor de munca pe termen lung si foarte lung, in decursul ultimei generatii de manageri. Iar, in anumite momente, pe termen scurt si mai ales in astfel de perioade dificile din viata corporatiilor,  managementul psihopatic, desi se crede mai presus de regulile companiei, nu este tocmai o povara. “Lipsa empatiei in anumite situatii, atunci cand decizia trebuie bazata exclusiv pe rational, poate fi un mare avantaj de partea psihopatilor corporate in comparatie cu un stil clasic de management, dar pe de alta parte, mentinerea in organizatie pe perioade indelungate poate afecta viitorul acesteia”, a mai spus Alexandru Talmazan.

SECRETE DE SEF

De cate ori nu ati auzit din gura managerilor expresii precum “Oamenii sunt cel mai valoros capital”, “Motivarea este mai eficienta decat pedeapsa” sau “Trainingul este una dintre cele mai eficiente metode de motivare a angajatilor”? Daca lucrati pentru o companie mare, sansele ca acestea sa fie repetate sistematic, aproape la fiecare sedinta, sunt extrem de mari. Intr-o prezentare intitulata “A nu se publica! Ce spun managerii cand angajat ii nu sunt de fata”, sustinuta la Zilele Biz, George Butunoiu, fondatorul firmei de executive search George Butunoiu Executive Search, a avertizat ca nici in mediul de afaceri socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Astfel de strategii, desprinse din manuale de management scrise de specialisti straini, nu reprezinta o reteta general valabila pentru toate companiile.

Unul dintre motivele invocate de George Butunoiu, care a citat studiul “European Values Survey”, este lipsa de incredere pe care o au romanii in alti concetateni. Suntem pe ultimul loc intr-un top al increderii, cu doar 10%, clasamentul fiind condus de Suedia (66%) si Olanda (60%). Astfel, din 10 colegi de munca sau subalterni, un roman nu are incredere in noua persoane, dupa cum a mai adaugat Butunoiu. Ceea ce inseamna ca atunci cand alege sa trimita angajatii la training, un manager nu are incredere ca acestia nu vor parasi compania cu abilitatile castigate in urma programului, platit de companie.

Lipsa de incredere acordata de superiori a fost descoperita si de studiul “Romanii, un viitor previzibil?”, realizat de firma de training si consultanta in management Result Development. Astfel, studiul furnizorului de training a aratat ca 19,1% dintre angajati se asteapta la mai multa incredere din partea superiorilor. Alaturi de incredere au mai fost identificate ca asteptari  comunicarea si cooperarea (42,7%), integritatea, corectitudinea si sinceritatea (40%), suportul, sprijinul si implicarea (30,9%) si viziune si strategie (20%). “In topul erorilor managerului roman se afla lipsa de motivare si de feedback, zgarcenia cu lauda, care diminueaza semnificativ potentialul de leadership”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la Result  Development. “Problema majora este faptul ca multi manageri nu cred in instrumente de motivare, probabil ca nici ei nu au avut parte de acestea si nu au repere despre cum anume pot acestea sa functioneze”, a adaugat Dorin Bodea.