Ce măsuri iau țările europene pentru relansarea economiei

Reading Time: 4 minute

Relansarea retailului și turismului, dar și susținerea IMM-urilor se numără printre principalele măsuri luate de țările europene după ieșirea din starea de urgență. Strategia României nu face excepție.

Toate țările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea și repornirea economiilor naționale după perioada stării de urgență. Printre prioritățile guvernelor, retailul, turismul și IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanțarea IMM-urilor, dar și amânarea plății taxelor și impozitelor sau anularea penalităților pentru întârzierile de plată, și se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieșirea din starea de urgență.

Multe țări europene se află deja în a doua etapă de evoluție a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieșire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre țările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieșire din starea de urgență la nivel național, pe etape, multe axate pe retail, turism și IMM-uri. În ceea ce privește sectorul imobiliar, majoritatea țărilor europene și-au concentrat strategia inițială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum și a repornirii sistemului de învățământ.

Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorității economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile și companiile mici și mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România și din Uniunea Europeană, generând în același timp două din trei locuri de muncă și puțin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Așadar, deși companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporațiile și multinaționalele în ceea ce privește valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

Măsurile mențin distanțarea socială

Majoritatea planurilor de ieșire din starea de urgență, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor și punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit și de înfrumusețare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiștilor. Anumite țări europene au în același timp și o strategie privind redeschiderea unităților de învățământ, grădinițele fiind prioritizate în raport cu învățământul primar și secundar, ceea ce oferă părinților posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităților de învățământ în toamnă.

„Foarte puține țări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepția obligativității din multe țări de a folosi măști de protecție. Țările care au anunțat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în același timp prin mijloace de transport, pentru a menține distanțarea socială. Cu excepția Cehiei, granițele naționale rămân închise, iar călătoriile în țară sunt restricționate”, spune Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers International.

România, sprijin direct pentru finanțarea IMM-urilor

Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanțarea IMM-urilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În același timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiția să dețină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activității în martie, din cauza stării de urgență. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalități pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

Autoritățile au decis și să acopere plata șomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susține o parte din plata salariilor și în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajații aflați în șomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deși cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor și pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Președinte, oferă proprietarilor de spații imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

Măsuri de susținere a sectorului imobiliar în Europa

Unele dintre cele mai mari țări europene au luat măsuri economice ample pentru a-și proteja economia și inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine și buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franța, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face față plății chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieșirea din starea de urgență.

În Germania și Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce privește evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârșitul stării de urgență. Alte țări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenții pentru chirii de către stat dacă anumite condiții au fost îndeplinite.

Aproape toate țările au luat măsuri privind accesul la finanțare pentru IMM-uri și pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franța și Austria au anunțat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susține economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunțat pachete de garanții de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o înghețare completă a finanțării, cu consecințe grave în întreaga economie europeană.