Câți bani au românii în bănci

Reading Time: 5 minute

Criza i-a făcut pe români să înțeleagă că sunt singurii responsabili pentru bunăstarea lor. Sunt mai atenți la cheltuieli și mai orientați spre economii, stabilind noi recorduri la economisire.

După ce au îmbrățișat cu nesaț creditele, de la cele cu buletinul la cele ipotecare, și unii au plătit prețul naivității în domeniul financiar, românii par să fi descoperit virtuțile economisirii, semn că lecțiile crizei au fost cât de cât înțelese. Iar statisticile o confirmă: la sfârșitul lui 2016, depozitele firmelor și populației ajunseseră la 274,2 miliarde lei, în creștere cu 8,2% față de 31 decembrie 2015, potrivit datelor BNR. Dacă ne uităm la depozitele în lei, vedem că acestea au ajuns la 188,4 miliarde lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior. Depozitele populației au ajuns la 103,6 miliarde lei, cu 13% peste nivelul de la sfârșitul lui 2015. Totodată, companiile au adunat în depozite 84,7 miliarde lei, cu 6,4% mai mult peste anul anterior. Depozitele în valută au ajuns anul trecut la 85,8 miliarde lei, în creștere cu 4,5% față de 2015.

Andrei Rădulescu, Senior Economist la Banca Transilvania (BT), spune că rata de economisire la nivelul populației din România a înregistrat în ultimele trimestre cele mai ridicate valori din ultimele decenii. „Această evoluție a fost determinată de majorarea veniturilor gospodăriilor populației cu un ritm mai puternic decât cheltuielile“, explică Andrei Rădulescu. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-septembrie 2016 veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 11,1% an/an, pe fondul ameliorării climatului din piața forței de muncă în sectorul privat și al majorărilor de salarii în sectorul public, arată Rădulescu. Pe de altă parte, cheltuielile gospodăriilor populației au consemnat un avans de 8,8% an/an la nouă luni din 2016.

Economistul BT estimează pentru 2017 consolidarea ratei de economisire în jurul nivelului de 15%. „Per ansamblu, se poate spune că populația are încă în memorie lecțiile crizei economico-financare. Comportamentul de consum este mai echilibrat față de perioada precriză (pe măsura creșterii veniturilor a crescut și înclinația spre economisire), ceea ce constituie un element pozitiv pentru evoluția economiei interne pe termen mediu“, spune Rădulescu. Economistul subliniază că în 2016 depozitele populației au crescut, chiar dacă ratele de dobândă au consemnat valori minime istorice anul trecut. „În scenariul macroeconomic central al BT ne așteptăm ca banca centrală să demareze un nou ciclu monetar în acest an, prin urmare previzionăm o creștere graduală și a ratelor de dobândă la depozite“, mai spune Andrei Rădulescu.

„Populația are încă în memorie lecțiile crizei economico-financare. Comportamentul de consum este mai echilibrat față de perioada precriză”, spune Andrei Rădulescu, Senior Economist la Banca Transilvania.

Statisticile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) arată că depozitele eligibile ale persoanelor fizice și juridice la instituțiile de credit participante la fond au crescut cu 9,1% anul trecut, la 238,9 miliarde lei, sporul de 20 miliarde lei datorându-se în special creșterii valorii depozitelor în lei ale persoanelor rezidente peste plafonul de acoperire de 100.000 de euro.

Plafon suplimentar de garantare

Pe lângă plafonul standard de garantare a depozitelor, BNR a instituit un plafon suplimentar pentru depozitele ce rezultă din tranzacții imobiliare, moșteniri, despăgubiri, plata unor indemnizații de asigurare. În ianuarie, acest plafon a fost stabilit la 100.000 de euro. Plafonul de garantare suplimentar este aplicat pe o perioadă de maximum 12 luni de la data la care suma a fost creditată în cont la instituția în cauză sau de la data la care depozitele pot fi transferate legal la o altă instituție de credit.

La finele anului 2016, depozitele acoperite de FGDB au totalizat 158,6 miliarde lei, depășind cu aproape 10 miliarde lei nivelul de la 31 decembrie 2015. Depozitele persoanelor fizice, în valoare de 147,8 miliarde lei la 31 decembrie 2016, au avansat cu 9,4% față de 2015, în principal pe seama depozitelor în moneda națională cu valori mai mici decât plafonul de acoperire. Valoarea totală a depozitelor acoperite ale persoanelor fizice a fost de peste 132 miliarde lei la finele anului 2016 (+7,4% față de nivelul de la 31 decembrie 2015). Depozitele acoperite reprezintă 89,3% din valoarea totală a depozitelor persoanelor fizice.

Și pe segmentul depozitelor eligibile ale persoanelor juridice a fost înregistrată o creștere de 8,6% în anul 2016, până la 91,1 miliarde lei. Această majorare s-a produs pe seama depozitelor în moneda națională (+11,6%), cele denominate în euro și dolari americani consemnând ușoare reduceri (-0,7%, respectiv -2%).

Spre deosebire de persoanele fizice, ale căror depozite sunt preponderent de valori sub 100.000 euro (81% din valoarea totală), în cazul companiilor, cea mai mare pondere în valoarea totală a depozitelor o au cele care depășesc plafonul de acoperire. Din acest motiv, în cazul persoanelor juridice garantate, depozitele acoperite reprezintă sub 30% din valoarea totală a depozitelor eligibile. La 31 decembrie 2016, depozitele acoperite ale persoanelor juridice totalizau 26,5 miliarde lei (variație anuală de +2,8%).

Deși rata de economisire este în creștere, un sondaj făcut realizat de Ipsos pentru grupul bancar ING arată că românii nu se remarcă atunci când vine vorba de pus bani deoparte. Dimpotrivă. Aproape jumătate dintre români nu au niciun ban pus deoparte pentru „zile negre“, iar cei care au făcut, totuși, economii nu dispun de mai mult de echivalentul a trei salarii lunare. Românii stau cel mai rău la capitolul economii, 45% dintre respondenți declarând că nu au niciun ban pus deoparte, peste media europeană de 29%. Sondajul este întocmit pe baza răspunsurilor a peste 14.600 de participanți din Austria, Belgia, România, Cehia, Franța, Germania, Luxemburg, Italia, Polonia, Olanda, Spania, Turcia, Marea Britanie, SUA și Australia.

Românii sunt urmați în clasamentul celor mai puțin economi locuitori de germani, 34% dintre aceștia neavând niciun fel de economii. Top 5 este completat de Turcia, unde 33% dintre locuitori nu fac economii, Polonia (29%) și Cehia și Italia (27%). La polul opus, doar 13% dintre luxemburghezi au răspuns că nu dispun de rezerve bănești, urmați îndeaproape de americani (16%).

Dintre respondenții care au făcut economii, cei mai mulți au economisit echivalentul a trei salarii lunare sau mai puțin, potrivit sondajului. În această situație se regăsesc 52% dintre turci, 46% dintre români, 41% dintre polonezi și americani, 38% dintre cehi și 37% dintre francezi. În cazul românilor economi, cei mai mulți își țin banii în conturi de economii, metale prețioase și depozite bancare la termen. La nivel european, media celor cu economii mai mici sau egale cu trei salarii lunare este de 36%.

Averi în creștere

Raportul asupra stabilității financiare, publicat de BNR în decembrie 2016, arată că averea românilor este în creștere, însă economisirea bancară arată inegalități importante. Avuția netă a populației a crescut în anul 2015 într-un ritm susținut (7,1% față de anul anterior), continuând tendința ascendentă începută în anul 2011, existând premisele menținerii acestei tendințe și în perioada următoare, arată raportul BNR.

Creșterea se datorează atât majorării venitului disponibil, cât și evoluției pozitive a prețurilor activelor. Creșterea reală a venitului a fost de 7,5% la nivelul întregului an 2015 și de 17,2% în primul trimestru din anul 2016. Totodată, activele financiare și cele nefinanciare au înregistrat ritmuri pozitive importante – creștere de 4,5% comparativ cu 5,7% în anul 2015, evoluția acestora din urmă fiind datorată doar într-o mică măsură creșterii deținerilor de locuințe.

Procesul de economisire a continuat tendința observată în ultimii ani, depozitele fiind activele cu cea mai mare creștere. Economisirea bancară este caracterizată însă de inegalități importante. Analiza în detaliu a deținerilor principalelor categorii de deponenți (cu sume de peste 100 de lei) indică o asimetrie importantă a distribuției sumelor depuse în conturi la instituțiile de credit. Raportul BNR arată că aproximativ 2 milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei (depozitul mediu fiind de circa 400 de lei), în timp ce alte 1,2 milioane persoane au depozite cu valori între 10.000 de lei și 50.000 de lei (valoarea depozitului mediu fiind de 23.000 lei). În același timp, aproximativ 0,6 milioane deponenți (5,6% din numărul total) au depozite mai mari de 50.000 lei și cumulează 73,3% din valoarea totală a depozitelor bancare din România.