Cât ne costă lipsa prevenției? România, printre țările cu cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea medicală preventivă din UE

Cât ne costă lipsa prevenției? România, printre țările cu cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea medicală preventivă din UE

România este la coada clasamentului privind cheltuielile pe locuitor pentru prevenția în sănătate, potrivit datelor Eurostat.

În timpul pandemiei de COVID-19, este important să ştim cât de mult se cheltuie pe îngrijirea medicală preventivă, care urmărește să evite sau să reducă numărul ori gravitatea vătămărilor şi bolilor, consecinţele lor şi complicaţiile.

Cele mai ridicate cheltuieli pentru îngrijirea medicală preventivă din UE, raportat la dimensiunea populaţiei, au fost înregistrate în 2018 în Suedia (165 euro pe locuitor), Finlanda (152 euro), Germania (148 euro) şi Olanda (146 euro), iar cele mai scăzute în România şi Slovacia (ambele cu opt euro/locuitor), arată datele Oficiului european de statistică.

La nivelul UE, cheltuielile publice şi private pentru îngrijirea medicală preventivă au reprezentat 2,8% din totalul cheltuielilor pentru sănătate în 2018, cel mai ridicat nivel fiind în Italia (4,4%) şi Finlanda (4%), iar cel mai scăzut în Slovacia (0,8% din totalul cheltuielilor pentru sănătate), Grecia, Cipru şi Malta (toate cu 1,3%) şi România (1,4%).

Datele Eurostat arată că România a alocat în anul 2018 pentru sănătate doar 580 de euro pe cap de locuitor, aceasta fiind cea mai mică sumă înregistrată în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

La polul opus, statele membre cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor au fost Danemarca (5.260 de euro), Luxemburg (5.220 de euro) şi Suedia (5.040 de euro). Media la nivelul UE este de 2.982 euro pe cap de locuitor.

Ca procentaj din Produsul Intern Brut, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 9,9% din PIB în 2018. În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Germania (11,5% din PIB), Franţa (11,3% din PIB) şi Suedia (10,9% din PIB). Şi în acest caz, România este la coada clasamentului, în condiţiile în care cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 5,6% din PIB, doar în Luxemburg fiind mai mici (5,3% din PIB).