Cât ne costă cancerul? ASE face prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului în România

Cât ne costă cancerul? ASE face prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului în România

Cancerul nu afectează doar persoana bolnavă, ci și bugetul familiei, iar la nivel macroeconomic are impact asupra productivității muncii și economiei.

Academia de Studii Economice din București (ASE), cu sprijinul MSD România, demarează un amplu proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România și prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenții pentru controlul cancerului, de la prevenție și screening până la tratament.

În contextul în care costurile indirecte extrem de ridicate ale cancerului cresc povara bolii atât asupra societății, economiei, cât și asupra indivizilor, proiectul își propune să dezvolte o fișă completă a costurilor indirecte ale cancerului în România, arătând magnitudinea poverii bolii și impactul indirect asupra productivității muncii și economiei. În același timp, proiectul de cercetare analizează impactul investițiilor într-un pachet integrat de servicii medicale pentru controlul cancerului asupra sistemului de sănătate, precum și beneficiile sociale și economice.

România se situează printre țările europene cu cele mai mici costuri de îngrijire a sănătății (costuri directe) pentru cancer pe persoană: 20 de euro pe persoană comparativ cu Luxemburgul, cu 184 de euro pe persoană.

“Demarăm prin intermediul acestui proiect prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităților publice din domeniul sănătății. Aproape jumătate de milion de români se află în evidența cabinetelor de oncologie la nivel național, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât și indirecte), a stresului emoțional al pacienților și rudelor, a efectelor secundare sociale și psihologice. Costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naționale și sunt compuse din scăderea productivității datorată pierderilor de venituri pe piața muncii a pacienților cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absența temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii și întreruperea permanentă a muncii”, a declarat Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Pierderile socio-economice asociate cancerului

Cercetarea analizează tototdată și cele mai recente provocări în ceea ce privește tratamentul cancerului în contextul pandemiei COVID- 19. Proiectul ASE este susținut prin Programul Global de Granturi al MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului și va primi  o finanțare în valoare de 50.000 de dolari.

Proiectul va presupune, de asemenea, dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice bazate pe progresele non-clinice în ceea ce privește tratarea cancerului în România, trecând în revistă diferitele opțiuni de politici de sănătate pentru gestionarea acestei afecțiuni. Rezultatele acestei evaluări vor fi diseminate pe scară cât mai largă, pentru a spori gradul de conștientizare și a sprijini în continuare fundamentarea politicilor publice bazate pe dovezi.

“Ne bucurăm că una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, Academia de Studii Economice din București, se alătură comunității globale de cercetători creată în cadrul Programului de Granturi al MSD. Dată fiind complexitatea acestei boli este nevoie de acțiunea sinergică a tuturor actorilor – autorități publice, mediul academic, organizații neguvernamentale și industrie – de altfel acesta este obiectului programului nostru la nivel global: susținerea cercetării și stimularea dezbaterii pentru identificarea unor recomandări și soluții clare și pragmatice. Sperăm ca și prin munca echipei de cercetători din cadrul ASE, România să poată avea un control cât mai eficient al acestei boli și să micșoreze impactul ei negativ la nivel social și economic”, spune Ana Dodea, Policy & Market Access Director, MSD Romania.

În ciuda faptului ca asigurările de sănătate din sistemul public care acoperă diagnosticul, tratamentul și urmărirea cancerului, pacienții cu cancer se confruntă cu diverse obstacole de organizare și funcționare a serviciilor specifice necesare dar și bariere socio-economice. De menționat sunt lipsa programelor naționale de screening eficace și nivelul slab de informare a populației  în ceea ce privește factorii de risc și accesul la screening, ce se traduc într-un diagnostic tardiv, la care se adaugă liste lungi de așteptare pentru investigații critice precum PET-CT și RMN – uneori de săptămâni sau luni, lipsa facilităților de terapie de sprijin, ceea ce înseamnă că pacienții călătoresc uneori până la 12 ore pentru a ajunge la un centru pentru a-și îngriji boala oncolgică.