Cât de periculoasă este o furtună geomagnetică. Ar putea distruge toate echipamentele electronice și internetul

O furtună geomagnetică sau solară poate avea consecinţe dezastruoase pentru reţelele electrice sau chiar pentru comunităţile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică, arată Asociaţia Energia Inteligentă.

„Oamenii s-au minunat de faptul că Aurora Boreală s-a putut vedea din locuri neobişnuite. În fapt, este vorba de o furtună geomagnetică sau solară care, dincolo de frumuseţea incontestabilă, poate avea consecinţe dezastruoase pentru reţelele electrice sau chiar pentru comunităţile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică. Furtuna solară are loc atunci când activitatea solară interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului (CME). Fenomenul este de fapt un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. În condiţii optime, aşa numitul nor poate atinge câmpul magnetic al Pământului în numai câteva ore. În urma impactului dintre vântul solar şi câmpul magnetic terestru, apare Aurora, fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, iar în zonele polare, aurora polară”, explică AEI într-un comunicat.

Cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimii 151 de ani a fost înregistrată la data de 28 august 1859, cunoscută sub numele de „Carrington Event”, după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul. Furtuna a afectat reţelele telegrafice din întreaga lume.

Potrivit articolelor de la acea vreme, citate de AEI, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei.

A doua mare furtună geomagnetică a avut loc la 23 iulie 2012, însă aceasta a ratat Terra.

Fenomenul numit „furtună solară” (furtună geomagnetică), este în general, inofensiv, deoarece câmpul magnetic al planetei noastre este suficient de puternic pentru a bloca orice unde dăunătoare şi pentru a redirecţiona particulele electromagnetice către poli, unde formează aurorele.

Totuşi, Soarele provoacă şi furtuni magnetice atât de intense încât nu pot fi respinse de câmpul magnetic şi provoacă daune grave pe suprafaţa Terrei.

„În 2024 se anunţă cel mai agresiv vârf solar al ultimului secol. Ciclul solar este de 11 ani şi are câte un minim şi un maxim. Iniţial s-a prognozat maximumul solar la începutul lui 2025, însă experţii de la NASA îl anunţă mai devreme, de la jumătatea lui 2024 şi până la finele anului viitor, e posibil să asistăm la mai multe mari furtuni solare. În urmă cu 100 de ani, tehnologia pe bază de electricitate şi electromagnetism nu era atât de evoluată ca astăzi. Evident, sateliţi, internetul, aparatura de maximă precizie etc. toate ar putea să fie distruse de furtuni electromagnetice de o amplitudine uriaşă, ceea ce ar lăsa omenirea fără tot progresul tehnologic actual”, a subliniat organizaţia.

O furtună geomagnetică ar putea distruge infrastructura electronică

În context, AEI consideră că, dacă în 1859 o furtună solară a distrus reţeaua de telegraf din SUA şi Europa, astăzi ar distruge întreaga infrastructură electronică a planetei, precum sateliţi, cablurile de internet sau comunicaţiile radio. De asemenea, alimentarea cu energie electrică şi funcţionarea instituţiilor vor fi afectate.

„O furtună solară puternică, deşi foarte rare, ar putea să arunce lumea în haos şi poate menţine regiuni ale planetei deconectate de la energie şi telecomunicaţii luni întregi. Probabilitatea ca un astfel de fenomen să apară este între 1,6% şi 12% pe deceniu. Oamenii de ştiinţă cred că dacă se va întâmpla, infrastructura noastră nu este pregătită pentru o furtună solară de mare intensitate”, se mai arată în comunicat.

Experţii estimează că astăzi, când ponderea electricităţii în viaţa oamenilor la nivel mondial reprezintă 18,2% (cantitatea de energie finală consumată de omenire), omenirea ar avea nevoie de până la 10 ani pentru a se reface complet după izbucnirea unei furtuni solare atât de puternice ca în 1859. În situaţia în care s-ar trece complet la folosirea exclusiv a energiei electrice, în viaţa noastră o furtună solară de tipul Carrington 1859 ar face să fie necesari teoretic peste 20-30 de ani pentru a se reface complet, timp în care lumea s-ar scufunda în haos”, susţine Asociaţia Energie Inteligentă.