Cât de inteligente pot fi orașele viitorului?

Cât de inteligente pot fi orașele viitorului?

Politica pașilor mici și a proiectelor pilot legate de smart city nu mai este de actualitate în fața crizei provocate de pandemie. Valentina Frangu, Sales Manager pentru Dell Technologies România, explică modul în care se redefinesc prioritățile legate de dezvoltarea orașelor inteligente inclusiv în România.

În lumea postpandemie, cum s-ar defini conceptul de smart city?

Existența unui oraș inteligent, ca definiție, dar și implementare, depinde în mod direct de autoritățile publice, pentru că acestea au decizia finală privind ceea ce se poate sau nu face pentru locuitorii unui oraș. Așadar, cred că va depinde mult de gradul în care fiecare autoritate va dori să redefinească conceptul. Pentru majoritatea, probabil că va însemna metode noi de a extrage informații inteligente privind activitatea cetățenilor, sisteme de predicție și analiză a stării sănătății populației, metode mai rapide de a interveni în cazuri de anomalii de funcționare a sistemelor și mult mai mult control. Cred că accentul se va pune pe control, și nu pe proactivitate și fluidizarea vieții cetățenilor de rând. Mă aștept ca parte din definiție să fie dată de digitalizarea proceselor în sectorul public și diminuarea interacțiunii cu cetățeanul. Precum și de monitorizarea traficului, parcărilor, mall-urilor și parcurilor și integra­rea informațiilor într-un flux ­comun de inteligență și acțiuni, mai mult sau mai puțin proactive.

În ce astfel de proiecte este implicată în prezent Dell Technologies?

Acum suntem implicați în proiecte de monitorizare și fluidizare trafic, mo­nitorizarea transportului în co­mun, eficientizare a consumului ener­getic al clădirilor, soluții de mo­ni­torizare a stării sănătății la domiciliu și alertă automată în caz de probleme medicale, proiecte în zona de e-government și digitalizare a interacțiunii cu cetățenii sau inițiative menite să stimuleze agricultura și să protejeze mediul – acțiuni pe care le derulăm în țări din lumea întreagă. Doar ca să dau câteva exemple, experiența Dell Technologies sub umbrela smart city include sute de implementări de soluții de monitorizare și fluidizare trafic, de la orașe de mărime medie din România până la metropole precum Londra, Singapore sau Tel Aviv. În provincia Guangzhou din China, într-o implementare cu peste 57.000 camere inteligente, am depistat în câteva minute un jurnalist de la BBC care încerca să “se ascundă” în oraș, într-o simulare televizată de “bad guy”. Suntem implicați și în monitorizarea transportului în comun: în ­Budapesta, de exemplu am fost parte integrantă a proiectului de monitorizare și plată cu tele­fonul/sms pentru toate tipurile de transport în comun, iar în Polonia, 22 de provincii au fost unificate sub un singur sistem de monitorizare și plată a transportului, cetățenii putând călători peste tot cu un singur tip de bilet.

Ce își propun autoritățile să rezolve cu camerele de monitorizare a traficului și ce lipsește ?

Pe lângă un clar capital electoral, autoritățile își doresc să țină, pe cât se poate, sub control traficul tot mai crescut din țară. Prima fază pentru îndeplinirea acestui obiectiv presupune implementarea propriu-zisă a unei soluții de monitorizare cu camere video. În faza a doua – care ar trebui să fie parte integrantă din prima – toate aceste informații trebuie măcar corelate într-un sistem de video analytics. Acesta ar permite, pe de o parte, integrarea tuturor informațiilor din trafic și din sistemele conexe (depistarea automată a numerelor auto, a vitezei, a gradului de ocupare a parcărilor, a datelor despre plata parcării sau întârzierea plăților abonamentelor de parcare de reședință) și, mai ales, analizarea și depistarea unor pattern-uri: tipare care pot îmbunătăți, în permanență, starea sistemului actual. Cu privire la ceea ne lipsește, aș spune că esențialul. Începând de la legislația în vigoare, continuând cu lipsa unei strategii de smart city, corelată cu planul de urbanism și dezvoltare a orașului și continuând cu o viziune de ansamblu, integrată, asupra întregului panou de soluții smart city și chiar, la modul pragmatic, un panou de control la nivel de primărie, pentru a analiza în timp real, corelat, toate aceste aspecte legate de smart city.

Cum va arăta lumea, în varianta non-SF, peste 30 de ani?

Dacă analizăm rapiditatea inova­țiilor din tehnologie în ultimii ani, un exercițiu de imaginație a lumii peste 30 de ani nu ar rezulta decât în ceva de domeniul SF. Eu încă îmi șochez prietenii, mulți lucrând în industria IT, când le povestesc despre testele lui Uber cu taxiurile zburătoare din LA, transportul în tub vidat la 1.000 km pe oră al lui Elon Musk în deșertul Nevada, editarea genetică folosind tehnologia CRISPR și primele rezultate din proiectul interfață om-mașină Neuralink. Toate, în teste funcționale de succes azi, în 2020, cu un orizont de timp de implementare de sub 5 ani. Până atunci însă, varianta non-SF va fi adoptarea pe scară largă a soluțiilor de mai sus. Orașe fluide, în care traficul se adaptează nevoilor autorităților și cetățenilor, și nu invers. Vom avea, cu siguranță, fiecare câte un medic la purtător, care ne va analiza permanent funcțiile de interes și va transmite alerte ori de câte ori parametrii de funcționare normali sunt depășiți. Cu puțin noroc, o să aibă și cine să acționeze proactiv din partea autorităților. Cu siguranță vor dispărea ghișeele și cozile, toate serviciile vor fi disponibile online, la un clic distanță. Totul se va derula la o viteză amețitoare, online; probabil că 5G, care pare încă SF, va fi de mult istorie. Toată lumea va fi conectată, cu multiple dispozitive, și foarte multe dintre joburile actuale vor fi redefinite.

Există o piață unică a echipamentelor de smart city?

Vorbim, de fapt, despre o constelație de soluții, echipamente, tehnologii, aplicații, livrate în feluri multiple către cetățeni. Fiecare furnizor de soluții are propria filosofie despre ce reprezintă bine sau rău în materie de implementare. Unii consideră că securitatea, un pilon critic în întreaga filosofie smart city, trebuie implementată la sursă, în senzori, gateway-uri etc. Alții că, dimpotrivă, acolo unde se centralizează infor­mația trebuie acționat. Unii con­sideră că e vital să procesezi infor­mația cât mai aproape de sursa ei. Alții că în cloud e mai bine. În ceea ce privește Dell ­Technologies, filosofia noastră este că totul pornește din zona de aplicații. Care trebuie să fie scalabile, agile și musai să folosească tehnologii mo­derne, mobile și bazate pe cloud. Ele trebuie să ruleze pe cea mai robustă și agilă infrastructură posibilă, și asta este zona care ne-a consacrat ca lider în domeniu. Întreaga paletă de tehnologii: de la partea de colectare și procesare a informației în gateway-uri specializate la procesare a informației în servere sau sisteme HPC, la stocarea, analizarea și protejarea informației în sisteme de stocare, backup și arhivare, la asigurarea securității pe întregul lanț, la virtualizarea ei, precum și distribuția rapidă către sisteme de tip machine learning și integrarea cu aplicații de inteligență artificală prin rețelistică de mare viteză – în toate acestea Dell Technologies ofe­ră cele mai avansate soluții.