Cat costa un zvon

Reading Time: 6 minute

Romania a fost implicata in scandaluri alimentare, care au dus la scaderea vanzarilor si diminuarea exporturilor. Desi ulterior s-a demonstrat ca vina nu apartinea companiilor locale, acestea, alaturi de intreaga industrie, se resimt dupa loviturile repetate. Luna august a inceput cum nu se poate mai prost pentru producatorii de ape minerale. La putin timp dupa anunturile meteorologilor care avertizau ca mercurul din termometre va indica temperaturi de peste 42 de grade Celsius si sfatuiau populatia sa nu iasa din casa fara o sticla cu apa, vestea ca peste 27.000 de litri de apa imbuteliata au fost retrasi de pe rafturi in mai bine de 30 de judete nu a picat tocmai bine producatorilor si comerciantilor care tocmai isi frecau palmele in asteptarea profiturilor. In schimb, au fost aplicate amenzi care s-au ridicat la 47.000 de lei dupa ce s-a descoperit o concentratie de nitriti peste limita admisa. Desi specialistii precizau ca adultii nu au motive sa isi faca griji, cel putin pentru propria sanatate, doar la cei mici fiind posibilitatea sa apara tulburari digestive, consumatorii au analizat mult mai serios posibilitatea de a pune o sticla cu apa in cosurile de cumparaturi. Pe langa acesta, un alt motiv al reticentei a fost si scandalul de la finele anului trecut in care a fost implicata compania Azuga Waters, inca proaspat in mintea consumatorilor. Astfel de evenimente au facut ca o mare parte dintre romani sa se gandeasca de doua ori mai bine la ce consuma inainte sa se aseze la masa. La fel s-a intamplat si in primavara acestui an. Atunci, 60% dintre consumatorii romani erau nesiguri pe laptele din comert, din cauza mediatizarii intensive si a comunicarii precare pe tema laptelui suspectat de contaminare cu o substanta cancerigena, aflatoxina, dupa cum arata un raport realizat de agentia Rogalski Grigoriu Public Relations (actualmente Rogalski Damaschin). Raportul mai arata ca doi din cinci consumatori nu au mai cumparat lapte de la izbucnirea scandalului. Rezultatul nu a fost tocmai lapte si miere. Au fost confiscati mai bine de 13.500 de litri de lapte, iar vanzarile au scazut cu 25% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Ministerului Agriculturii. Cum se traduce scaderea in bani? Intreaga industrie a suferit pierderi de aproape 20 de milioane de euro, in conditiile in care piata laptelui urma deja un drum descendent, comparativ cu anul 2008, momentul de inceput al recesiunii. Subiectul a fost sub lumina reflectoarelor mass-media doar pret de o saptamana, dar aceasta nu a insemnat nici pe departe ca nu a ajuns la urechile romanilor. Potrivit raportului realizat de agentia de PR, 88% dintre participantii la studiu au precizat ca au auzit de subiect si 85 de procente dintre acestia au discutat cu apropiatii despre scandalul contaminarii cu aflatoxina. Mai mult, aproape 40% dintre persoanele chestionate au afirmat ca in acea saptamana nu au mai cumparat lapte, in timp ce 20% sustineau ca au achizitionat doar de la producatori de incredere, pe fondul informatiilor potrivit carora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare au fost retrase, mai arata analiza agentiei de PR. "Subiectul laptelui contaminat a generat neincredere pe fondul unei comunicari vizibile, insa putin convingatoare din partea autoritatilor care monitorizeaza siguranta alimentara. Acest lucru arata ca transparenta comunicarii este vitala in gestionarea situatiilor de criza si ca reflexul de comunicare publica trebuie intotdeauna dublat cu cel al gandirii strategice, care permite identificarea si articularea celor mai convingatoare mesaje", spune Eliza Rogalski, Founding Partner, Rogalski Damaschin. "Episodul laptelui contaminat, venit la scurta vreme dupa cel al carnii de cal gresit etichetate, demonstreaza importanta reputatiei si increderii pe tot lantul economic din domeniul alimentar", adauga Eliza Rogalski. Scandalul s-a finalizat la fel de repede cum a fost aprins, dupa ce utoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) preciza ca laptele provenit din Ungaria, care era suspectat de depasirea limitelor pentru aflatoxina M1, pe baza analizelor provenite de la laborator nu prezenta depasirea limitelor aflatoxinei. Coincidenta sau nu, la doua zile de la infirmarea suspiciunilor, premierul Victor Ponta anunta ca ANSVSA va avea o noua conducere. SASE CAI… GUSTOSI In timp ce industria laptelui pierdea caimacul, nici producatorii de carne nu erau tocmai pe cai mari. Principalul motiv a fost scandalul carnii de cal, debutat la inceputul anului, care s-a tradus printr-o scadere a vanzarilor de carne de vita cu peste 10% pe plan local, iar exporturile de carne de vita si cal au atins cote minime. Inainte de scandalul etichetarii gresite si al comercializarii in Marea Britanie a unor produse semipreparate de tip lasagna care contineau carne de cal in loc de carne de vita, Romania era cel de-al saselea mare exportator de carne de vita si cal din Europa. La scurt timp dupa ce compania franceza care producea lasagna a acuzat un abator din Romania ca a vandut carne de cal pe post de carne de vita, exporturile de carne de vita din Romania s-au apropiat de zero. Nu a trecut mult timp de la picajul industriei si Daniel Constantin, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a primit din partea comisarului european pentru sanatate si consumatori Tonio Borg o scrisoare ce arata ca informatiile extrem de clare si corecte transmise de autoritatile romane au facut posibila identificarea rapida de catre autoritatile franceze a companiei care a fost implicata in activitatea de etichetare frauduloasa a carnii si, mai mult, desi Romania nu a fost implicata, a fost mentionata numai deoarece nvestigatiile au demonstrat ca la originea carnii de cal statea un abator romanesc. Date fiind daunele aduse intregii industrii de profil si pierderii increderii consumatorilor in lantul alimentar de la nivelul Uniunii Europene, reprezentantii comisiei au transmis statelor membre un plan de actiune in cinci pasi. Acesta cuprinde actiuni specifice si masuri de punere in aplicare cu privire la lupta impotriva fraudelor in domeniul alimentar, programe de testare, pasapoparte pentru cabaline, controale oficiale si etichetarea originii carnii. Nu doar statele vestice ale Batranului Continent au invatat o lectie importanta din acest episod, ci si autoritatile locale. Astfel, de la finele primei luni a verii a intrat in functiune un fond mutual pentru fermieri, care reprezinta o modalitate suplimentara de sprijinire si autofinantare a acestora in cazul aparitiei unor situatii speciale. Un astfel de model este folosit in multe state europene si ajuta fermierii care opteaza pentru participarea la program cu despagubiri in cazuri exceptionale precum contaminarea laptelui cu aflatoxina, sau gripa aviara din anul 2006. Intreg scandalul nu a afectat doar producatorii de carne, ci a facut si victime colaterale. Una dintre acestea a fost si magazinul IKEA din Baneasa, care a renuntat o perioada de timp la vanzarea celebrelor chiftelute suedeze, tocmai din pricina suspiciunilor care planau asupra carnii de vita. Astfel, de la aparitia primelor informatii legate de carnea de cal, compania suedeza a retras produsele din restaurant si din magazinul cu delicatese suedeze. Cu toate acestea, analizele derulate de ANSVSA au infirmat prezenta carnii de cal in chiftelele din magazinul IKEA Romania, iar, ca prim pas, suedezii au simplificat lantul de aprovizionare prin reducerea numarului de furnizori de carne si au implementat un sistem suplimentar de securitate alimentara prin adaugarea unor teste de ADN, care vor fi efectuate atat asupra carnii crude, cat si asupra produsului final. "Am luat aceasta masura pentru a ne asigura ca intotdeauna chiftelutele noastre vor contine doar ingredientele listate pe eticheta", potrivit reprezentantilor companiei. "In momentul acesta facem tot posibilul sa gasim o solutie sustenabila cu privire la chiftelutele care au fost oprite de la vanzare. Deoarece acestea nu prezinta niciun risc de sanatate, verificam ce posibilitati avem ca sa actionam intr-un mod responsabil, in conformitate cu cerintele legale", au completat reprezentantii IKEA Romania. GALOP SPRE BOXA ACUZATILOR Scandalurile alimentare s-au tinut scai de Romania in ultimul an, iar acuzatiile dovedite ulterior nefondate au reusit sa scada increderea consumatorilor in produsele locale si sa duca exporturile aproape de recorduri negative. Dupa ce romanii au renuntat cel putin pana la stingerea scandalului la una dintre vedetele micului dejun, laptele, si, apoi, la carnea de vita, pe vremea cand numarul intrebarilor cu privire la calitatea produselor din frigider crescuse alarmant, acestia au mai primit o veste proasta. Romania trecea inca o data in boxa acuzatilor, de aceasta data din cauza exportului de carne de curcan. Acuzatia? O ferma din Romania ar fi exportat in Germania carne de curcan care s-a constatat ca ar fi continut reziduuri de antibiotice de tip veterinar si, astfel, a fost trimisa o notificare prin Sistemul Rapid de Alerta, ceea ce inseamna ca intreaga cantitate de carne suspectata a fost retrasa de la vanzare. La scurt timp de la aceasta alerta, autoritatile au descoperit ca abatorul din Codlea, judetul Brasov, care apartine companiei Galli Gallo, a fost la originea exportului carnii de curcan. "In ultima saptamana societatea noastra a fost acuzata pe nedrept de folosirea unor practici neconforme cu realitatea", spunea Razvan Sandru, directorul general al Galli Gallo, intr-un comunicat de presa. "Am primit raspunsul oficial al autoritatilor romane care certifica faptul ca produsele noastre sunt de cea mai buna calitate, in conformitate cu masurile si normele de siguranta alimentara impuse de legislatia europeana", adauga Sandru. Mai mult, intr-un interviu acordat presei locale, Ionut Rosu, unul dintre administratorii companiei, preciza ca, in urma scandalului, vanzarile Galli Gallo au scazut cu peste 50% din cauza pierderii increderii consumatorilor.