Cât au pierdut hotelurile din România pe fiecare cameră în timpul stării de urgență

Reading Time: 3 minute

Pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România. Astfel, 64% dintre respondenții din industria hotelieră la un sondaj realizat de Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), au resimțit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat.

După declararea stării de urgență, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectați a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

Pierderi uriașe

Pe măsură ce cererea din partea turiștilor străini s-a prăbușit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid sub 10%, ceea ce a determinat o scădere semnificativă a veniturilor.

Prăbușirea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 de euro/cameră/zi în aprilie 2020, ceea ce reprezintă o scădere de 178% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Sectorul hotelier a avut un prim semestru catastrofal, înregistrând în această perioadă un grad de ocupare de 26% în România și un venit mediu pe cameră disponibilă (RevPAR) de numai 17 euro, adică o scădere de 66,1% față de prima jumătate a anului 2019.

Luând în considerare condițiile actuale ale pieței și sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Având în vedere că sondajul a fost realizat între lunile aprilie și mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supraviețuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.

Deși hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, jucătorii din industrie sunt de părere că este necesară în mod urgent o intervenție guvernamentală, pentru a proteja forța de munca din industria hotelieră.

Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârșitul lunii martie. După reducerea restricțiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenționează să se deschidă doar anul viitor.

Ca și în alte țări din Europa Centrală și de Est (CEE), hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaționale și costurilor de promovare și marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor.

Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern pentru a contracara efectele crizei COVID-19.

În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariați peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparație cu o medie de 24% în CEE. În pofida faptului că granițele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Planuri de supraviețuire

Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înțelegere clară a modalităților de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulțumite cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental.

În multe alte țări, guvernele au anunțat deja un ajutor specific pentru turism și sectorul hotelier, de exemplu subvenții financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia și campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania. În România, hotelierii au primit un ajutor limitat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților.

În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională, aproape 80% din sosiri fiind interne.

Deși acest factor va ajuta la procesul de redresare al pieței, recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, mai ales că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România.

Pe lângă acestea, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România, un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere și ar putea marca procesul de recuperare printr-o creștere sănătoasă a gradului de ocupare și a prețului mediu pe cameră (ADR).

Deși perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susținută de creșterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum și de atractivitatea continuă a țării pentru întreprinderile internaționale ce stimulează cererea business, potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 și 2024, fiind apoi prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.