Casa viselor

Casa viselor

Fondurile de investitii sunt pregatite sa finanteze cu peste un miliard de dolari start-up-urile singaporeze. Guvernul a investit masiv in educarea tinerilor antreprenori Si a contribuit la dezvoltarea unor spatii de lucru pentru acestia. Sunt insa aceste eforturi suficiente pentru construirea noului Silicon Valley?

Pe parcursul deplasarii echipei Biz in Singapore am auzit deseori, in diverse cercuri, ca acest stat se vrea a fi echivalentul lui Silicon Valley pentru Asia. Nu o spun doar managerii pe care i-am intervievat, ci si investitorii si marile publicatii americane. Afirmatia poate parea exagerata daca ne uitam la felul in care e structurat statul si la detaliile ce-l inconjoara: vorbim de o populatie de doar 5,5 milioane de locuitori, de o economie care mizeaza pe banii produsi de multinationale, nu de start-up-uri, de o tara cu un sistem politic bazat pe controlul atent al economiei, dar si al individului. Aceste coordonate nu au prea multe in comun cu celebra vale din California. Cu toate acestea, pasii facuti de Singapore ne arata destul de clar ca se indreapta spre statutul de nou Silicon Valley, chiar daca ruta pe care a ales-o pentru a ajunge acolo este diferita de modelul american.

Pentru a ne convinge ca aceasta comparatie e cat se poate de autentica, e suficient sa ne uitam la spatiile de lucru pentru start-up-uri (celebrele “coworking spaces”). In urma cu cinci ani, singurul astfel de loc in care tinerii antreprenori se puteau intalni era HackerSpace, fondat de Meng Wong si Hugh Mason. In prezent, Singapore gazduieste nu mai putin de 12 astfel de locuri, fiecare cu particularitatile sale.

The Hub este unul dintre cele mai populare. Parte a unei retele globale formate din peste 60 de hub-uri si 11.000 de membri de pe 5 continente, filiala din Singapore a fost infiintata in urma cu trei ani de Grace Sai si reuneste tineri din antreprenoriatul social, tech, educational, dar si investitori importanti. “La The Hub nu gasesti doar un spatiu de lucru, ci si evenimente, oportunitati de a invata, mentori, specialisti in coaching, o platforma de colaborare prin care gasesti cofondatori, parteneriate, prieteni”, explica Itai Boublil, noul director de marketing al hub-ului. Spre deosebire de majoritatea filialelor hub-ului britanic rebranduit ca “Impact Hub”, cel singaporez si-a pastrat denumirea initiala. Asta pentru ca hub-ul singaporez e in plin proces de reinventare, care include o schimbare de website, continut, dar si locatie.

The Hub Singapore a devenit un loc extrem de activ pe fondul sustinerii de care beneficiaza din partea autoritatilor. Nu e vorba doar de finantarea propriu-zisa a spatiului, ci si de programe ale guvernului menite sa stimuleze si sa educe tinerii in spiritul antreprenorial regasit in Silicon Valley. Infocomm Development Authority of Singapore (IDA) are un birou propriu in cadrul The Hub si le ofera sprijin tinerilor care au fondat start-up-uri cu profil social. In urma cu cateva luni, The Hub a lansat un program de preincubare la care au aplicat 100 de oameni, dintre care 27 au fost acceptati – toti cu idei de start-up social. Unii au reusit chiar sa obtina finantare din stadiul incipient in care se aflau. In momentul de fata, hub-ul coordoneaza un program numit Pact Incubator, prin care zece start-up-uri sunt sprijinite de companii mari.

Desi componenta sociala e esentiala in activitatea hub-ului fondat de Grace Sai, Itai Boublil isi doreste sa schimbe felul in care acest spatiu e perceput de mediul de business. “Partea sociala e puternic sprijinita de guvern si de noi, The Hub e asociat cu antreprenoriatul social. Vrem totusi sa atragem si companiile de tech, deci e o provocare sa transmitem acest mesaj, pastrandu-ne totusi identitatea”, spune Itai. Directorul de marketing al hub-ului singaporez spera ca aceasta schimbare de perceptie sa se produca odata cu extinderea The Hub in a doua, poate chiar a treia locatie din Singapore, in cursul acestui an.

Un alt spatiu care imparte o serie de caracteristici cu The Hub este Block 71. Acest spatiu este creat si finantat de guvern, gazduind aproximativ 100 de start-up-uri din zona sociala, educationala si din tehnologie. Toate aceste demersuri fac parte din incercarea guvernului singaporez de a nu se mai baza exclusiv pe forta financiara a multinationalelor, ci de a stimula mai degraba creativitatea si spiritul antreprenorial. In Singapore exista, mai nou, si o universitate dedicata artelor, un lucru relativ neobisnuit pentru statele asiatice.

Pentru a accelera procesul de dezvoltare a start-up-urilor, guvernul a facut si alti pasi importanti. Daca in urma cu cativa ani dura cateva saptamani sa infiintezi o companie, acum procesul e de ordinul orelor. Universitatea Nationala din Singapore trimite 120-150 de studenti in internship-uri de un an in Silicon Valley si alte hub-uri de start-up-uri din lume. Cand se intorc in tara, tinerii primesc spatii de lucru in cadrul unor cladiri cum ar fi Block 71 sau The Hub, precum si granturi pentru a-si dezvolta propriile start-up-uri. Astfel, nu e de mirare ca perceptia tinerilor singaporezi asupra unei cariere antreprenoriale s-a schimbat semnificativ in ultimii ani.

Poate ca aceasta trecere de la o economie bazata pe corporatii la una dominata de tehnologie, inovatie si start-up-uri ar fi trebuit sa vina natural, nu sa fie stimulata de guvern. Insa mediul de business extrem de bine dezvoltat si ofertant pentru tineri a sugrumat pentru o buna perioada de timp dorinta acestora de a avea propriile afaceri. Pana de curand, tinerii singaporezi simteau o presiune uriasa din partea familiilor de a se angaja in corporatii – preferabil in sectorul bancar – si de a-si castiga un post cat mai bun, preferabil de manager. Locurile de munca din cadrul marilor companii vin la pachet cu salarii foarte bune, dar si cu un program de lucru fix si putine provocari profesionale. Tocmai de aceea, mediul de start-up-uri a explodat in ultimii ani si s-a transformat dintr-un fenomen underground intr-un veritabil ecosistem.

De cele mai multe ori, tinerii care isi doreau sa porneasca un start-up erau certati sau chiar renegati de familie pentru indrazneala de a-si pierde timpul cu astfel de ocupatii, in loc sa aleaga varianta unui loc de munca sigur si bine platit. Insa exiturile de succes din ultimii ani (Viki – exit de 200 milioane de dolari, Carmart – exit de 48 milioane de dolari sau Zopim – exit de 30 milioane de dolari) si alte companii gen RedMart sau Carousell care au strans finantari de zeci de milioane de dolari au schimbat perceptia singaporezilor despre start-up-uri si potentialul financiar din spatele acestora.

Astazi, strada Ayer Rajah Crescent, unde se afla Block 71 dar si celebrul accelerator JFDI Asia, gazduieste unul dintre cele mai dense ecosisteme antreprenoriale din lume. Termenul de ecosistem folosit in sensul de cluster economic a fost popularizat in urma cu 30 de ani de consultantul James Moore, insa el se refera prea putin in ziua de azi la notiunea de “eco”, ci mai mult la cea de “sistem”. In cazul de fata, sistemul singaporez se bazeaza pe o conlucrare eficienta intre trei parti: tinerii antreprenori, guvernul si fondurile de investitii interesate sa se implice intr-o piata efervescenta cum ar fi cea din Asia de Sud-Est. Iar Singapore nu e singurul exemplu de “nou Silicon Valley”. Berlinul, oras despre care am discutat anul trecut intr-o editie speciala a Biz, devine tot mai atractiv pentru tinerii antreprenori, pe fondul chiriilor mici, al infrastructurii tehnice si financiare, dar si al aerului boem. Boulder, Londra si Amman sunt alte orase in care start-up-urile s-au dezvoltat neobisnuit de repede si eficient.

Brad Feld, cofondator al acceleratorului american TechStars, spunea ca in mediul start-up-urilor este esential sa oferi inainte de a primi. Am regasit acest concept in toate spatiile de coworking pe care le-am vizitat in Singapore. JFDI organizeaza in fiecare vineri seara o intalnire informala a antreprenorilor si investitorilor, prilej folosit de unii pentru a se distra, iar de altii pentru a face pitching sau de a gasi noi parteneri de afaceri. Acesta este contextul in care l-am intervievat pe Hugh Mason, cofondator al acceleratorului JFDI si un guru local pe zona de start-up. Cu cåteva saptamani inainte de interviul propriu-zis, Mason ma anunta politicos ca obiceiul serilor de vineri e sa aduci snacks-uri si bautura la aceste intalniri. Principiul colaborarii in acest mediu antreprenorial se aplica la nivel culinar chiar dinainte de a incepe businessul propriu-zis. Aceasta atitudine extrem de prietenoasa si deschisa e promovata in toate spatiile de lucru pentru tinerii antreprenori. Networkingul e la fel de important precum finantarea si poate mai presus de ideea de business propriu-zisa.

Scopul final al acestor tineri antreprenori este insa exitul sau listarea la bursa. In SUA, acest traseu a dus la imbogatirea intr-un timp foarte scurt a unui numar mare de cofondatori. Acestia au devenit in scurt timp investitori, plasand banii castigati din companiile vandute in noi start-up-uri, stimuland astfel dezvoltarea ecosistemului. Doua exemple de companii de mari dimensiuni care au urmat acest model sunt Fairchild Semiconductor si PayPal, care au generat direct sau indirect aparitia si dezvoltarea a sute de companii de tip start-up in toata lumea. De altfel, comunitatea de cofondatori ai PayPal imbogatiti in urma exitului, deveniti investitori peste noapte, are si un nume aproape poetic: “PayPal Mafia”.

In Singapore se formeaza deja aceasta generatie a businessurilor solide, care in urma cu cativa ani erau doar start-up-uri in cautare de finantare. Dupa ce un start-up gaseste un fond de investitii dispus sa ii dea bani, de cele mai multe ori alege sa se mute in noi spatii de birouri, mai sofisticate si adecvate noului statut pe care il detine. Un astfel de spatiu este The Co, o cladire cu design futurist, dominata de alb si negru, dar si de mobilier minimalist dotat cu tehnologie de ultima generatie. Ana Olivares, managerul spatiului, e de parere ca mutarea intr-o astfel de cladire e necesara, odata ce treci la statutul de companie stabila. “La The Co nu sunt oameni care-si dau demisia si incearca sa-si gaseasca menirea cu un business propriu, ci mai degraba oameni care au avut cariere in multinationale, au background de business si pornesc o noua companie dar cu o fundatie solida”, explica ea.

Olivares caracterizeaza The Co ca pe un spatiu de lucru pentru adulti. Aici sunt gazduite companii cu o crestere rapida, care in urma cu doi ani aveau statutul de start-up-uri, dar intre timp au obtinut finantare de cateva milioane de dolari. Printre clientii The Co se numara Coca-Cola, Evernote, Spotify, HootSuite, TubeMogul si celebrul fond de investitii Sequoia Capital. Numele mentionate intaresc ideea ca astfel de chiriasi nu sunt neaparat interesati de mentorship sau coaching, ci mai degraba de networking. Apropierea de oameni din industrii similare si schimbul de idei si informatii sunt principalele focusuri ale chiriasilor The Co, cu exceptia dezvoltarii propriu-zise a businessului. De aceea, Olivares se ocupa de organizarea de evenimente cu un astfel de profil. “Exista evenimente organizate din initiativa noastra, cum ar fi cele de prezentare a unui nou chirias, dar si evenimente platite. Deseori organizam workshop-uri pentru clienti, insa veniturile noastre sunt generate mai degraba de inchirierea spatiilor. In cazul evenimentelor platite ne intereseaza doar sa ne acoperim costurile”, explica Olivares.

Contractele se intind de regula pe o perioada de 1-2 ani, iar preturile difera in functie de pachetele pentru care clientii opteaza. Mixul dintre spatiile private si cele deschise, menite conlucrarii, pare sa fi prins bine in regiune, astfel ca The Co va replica modelul din Singapore si peste granite. “Vedem potential de crestere. Ne vom extinde prin doua noi spatii de coworking in Kuala Lumpur in primul trimestru din 2015 si vom creste in regiune. Ne uitam la oportunitati in Singapore, China, Hong Kong”, spune Ana Olivares, care urmeaza sa faca parte din echipa ce se va ocupa de deschiderea si coordonarea noilor spatii.

Acest dinamism manifestat in randul spatiilor de lucru pentru start-up-uri, dar si pentru companiile mari din industria tech confirma evolutia pozitiva a pietei si faptul ca ambitiile singaporezilor de a dezvolta un nou Silicon Valley nu sunt deloc nerealiste. Raman semne de intrebare cu privire la evolutia scenei de start-up-uri odata ce guvernul isi va tempera implicarea financiara, insa viitorul pare mai mult decat promitator. Autoritatile au un plan pe termen lung pentru mediul antreprenorial, iar demersurile facute pana in prezent au pus rotitele mecanismului in miscare. Pentru Orasul Leilor, viitorul e foarte aproape.