Carmen Sebe, SeedBlink: Finanțare pentru startup-uri cât ai clipi

Carmen Sebe, SeedBlink: Finanțare pentru startup-uri cât ai clipi

Cu o creștere lunară a bazei de investitori de 10%, SeedBlink a reușit să genereze un volum de finanțare de peste 27 de milioane de euro pentru companiile antreprenoriale. Carmen Sebe, recent numită CEO al platformei de crowdfunding, ne-a vorbit despre planurile de dezvoltare după obținerea unei finanțări de 3 milioane de euro și oportunitățile investițiilor în sectorul local al startup-urilor.

de Ovidiu Nicolae

Cu ce mandat ați venit în funcția de CEO și cum au decurs negocierile pentru obținerea poziției?

Sunt alături de echipa de fondatori de la început și am agreat ca fiecare dintre noi să aibă roluri definite astfel încât să putem susține ritmul de creștere dovedit în România. În cariera mea am avut ocazia să cresc câteva companii FinTech la nivel internațional, iar mandatul pe care îl am are legătură cu expansiunea SeedBlink în afara României, în Uniunea Europeană.

Nicio platformă de crowdinvestment din Europa nu a reușit să atragă vo­lumele pe care le-am înlesnit alături de partenerii noștri în mai puțin de 2 ani de activitate – 27 milioane de euro în 54 de campanii. Misiunea SeedBlink de a revigora inovația tehnologică în Europa prin înlăturarea barierelor de acces la investiții în private equity mă entuziasmează.

Cum va folosi SeedBlink finanțarea tip serie A de 3 milioane de euro obținută recent?

Runda servește atragerii investito­rilor și fondatorilor din afara României și dezvoltării tehnologiei pentru a moderniza procesul de investiție pentru investitorul indivi­dual cu instrumente de a face ma­nagement al strategiei de portofoliu, și infrastructura pentru a beneficia de aceleași avantaje și bune practici din venture capital.

Care sunt factorii care trebuie luați în calcul de fondatorii de startup-uri care vor să lanseze o campanie de finanțare pe SeedBlink?

Ne adresăm startup-urilor de tehnologie din Europa care au cel puțin un MVP (minumim viable product) deja testat, un model de afaceri clar și caută finanțare de tip seed. Lunar vedem peste 100 de companii. Cele care ajung să fie propuse comunității de investitori au o echipă valoroasă, o validare a pieței și un co-investitor instituțional sau business angel. Investitorii preferă mai degrabă companii care generează venituri cu produs validat de piață, se uită la datele financiare, business plan, cum se comunică cu piața.

Calitatea fondatorilor este un aspect esențial. Ne bucurăm să cunoaștem antreprenori pasionați și chiar dacă nu sunt pregătiți pentru campanii, îi direcționam spre alți parteneri de tip acceleratoare și incubatoare.

Câți investitori sunt înscriși în acest moment pe platformă și ce volum de investiții a fost atras de startup-uri?

Pe platformă acum avem 7.200 de investitori din 30 de țări și în fiecare lună creștem cu minimum 10%, iar suma adunată alături de parteneri instituționali este de 27,1 milioane de euro, din care 12 milioane de euro din comunitatea noastră. Rata de succes a campaniilor SeedBlink este de peste 90%. Sumele cele mai mari de până acum au fost strânse pentru companii de tip SaaS, telemedicină, marke­ting, educație și HR tech.

Platformele de crowdfunding au capacitatea de a înlocui anumite funcțiuni ale fondurilor tip venture capital (VC) și private equity?

Deși am început ca platformă de crowdfunding, SeedBlink aduce ele­mente unice datorită comunității selecte și instrumentelor și serviciilor oferite care îmbină puterea grupurilor cu expertiza de business angel și VC. Credem că alături de toți jucătorii din ecosistem putem susține ­startup-uri cât și oferi ceea ce până acum era disponibil doar celor cu sume foarte mari.

Există funcții în venture capital care pot fi eficientizate digital, dar câștigăm cu toții când alăturăm și aducem la masă toate rolurile. Miza pentru noi e să construim infrastructura pentru a potența o comunitate care contribuie la succesul companiilor în interesul tuturor.

În ce fază devine profitabilă investiția într-un startup listat pe SeedBlink?

Investitorii care intră în startup-uri în rundele early-stage au în vedere investițiile pe termen mediu/lung, media de deținere e de minimum 3-7 ani. Oportunitățile de vânzare a acțiunilor, în condiții favorabile, pot să apară în cazul în care compania primește o ofertă de a fi achiziționată, decide să facă o ofertă publică de listare pe piața de capital sau se realizează o investiție mai mare, iar investitorul respectiv face o ofertă de preluare a acțiunilor investitorilor minoritari.

Totuși, trebuie reținut că investițiile în startup-uri sunt investiții pe termen lung, cu lichiditate scăzută, spre zero chiar și care au un grad ridicat de risc. Regulamentul european de crowdfunding intră în vigoare anul acesta și el deschide o portiță pentru piața secundară, pentru a putea afișa cererea și oferta pentru vânzare-cumpărare de acțiuni. Urmărim să lansăm anul viitor o piața secundară pentru investitori.

Este Europa un jucător competitiv în domeniul startup-urilor în comparație cu America de Nord și Asia?

La nivel de investiții în startup-uri din Europa suntem martorii celei mai mari creșteri anuale, de 143%, versus America de Nord (98%) și Asia (47%), conform datelor Dealroom și Sifted. Recuperăm față de restul lumii și această efervescență a capitalului disponibil aduce la dezvoltarea ­startup-uri din regiune. Avem nevoie în Europa să devenim competitivi și să creăm tehnologie specifică.

Există o convingere în marile companii americane că dacă faci un software business în San Francisco, el va rula peste tot în lume cu modificări minime din partea unei echipe. Acest lucru nu mai este valabil. A început înainte de pandemie. Piață chineză fost primul duș rece pentru americani. Google, Facebook, Uber nu au reușit să se impună acolo. Piața europeană va fi al doilea duș rece. Dar ca să ajungem aici trebuie să avem un ecosistem investițional sănătos.

Ce elemente trebuie dezvoltate în ecosistemul antreprenorial din România?

Aș menționa câteva. În primul rând, cadrul legislativ, pentru a da claritate și flexibilitate în administrarea startups. Apoi, creștere în viteza de soluționare a litigiilor comerciale, pentru a da încredere în justiție pentru cei care investesc, fiindcă nu se poate mediu antreprenorial fără încrederea că dreptatea este ușor de obținut în fața unui judecător. Aceasta a stat la baza dezvoltării englezilor, iar americanii i-au copiat și au mai adăugat.

Un alt element este dezvoltarea de abilități antreprenoriale încă din liceu – ca să avem cât mai mulți tineri care se uită să înceapă afaceri sau să susțină startup-uri mai degrabă decât să devină angajați în companii mari. Apoi, atragerea de capital, prin orice programe posibile – UE, venture, ­local. Și, nu în ultimul rând, educația în domeniul investițional.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 357 (16 octombrie – 14 noiembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.