Pentru a atinge ținta fixată de UE în vederea reducerii emisiilor cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, companiile recurg și la soluții legate de captarea dioxidului de carbon în sol și păduri. Startup-ul românesc Carbon Smart vine cu o soluție inteligentă chiar în această direcție.
Carbon Smart este o platformă de tip one-stop shop prin care se monitorizează calitatea solului, a aerului și sănătatea plantelor, astfel încât acestea să poată fi înregistrate, raportate ușor și îmbunătățite. Misiunea sa este decarbonizarea proiectelor bazate pe exploatarea resurselor naturale și democratizarea acestor date prin promovarea lor în mod facil către proprietarii și administratorii de terenuri.
„Startup-ul a fost înființat pentru promovarea rezultatelor obținute prin cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul schimbărilor climatice. Aceste schimbări globale solicită permanent transformări și adaptări ale sistemelor construite de oameni. Tehnologia inovatoare pentru monitorizarea și scăderea nivelului de gaze cu efect de seră este folosită de universități, cercetători și oameni de știință, dar și de autoritățile publice, de ONG-uri sau alte asociații. Aceștia, împreună, trag semnale de alarmă și oferă recomandări verificate pentru prevenirea efectelor schimbărilor climatice.”
Răzvan Vâlceanu, CEO al Carbon Smart
Pentru a-și atinge obiectivul ambițios legat de climă, Uniunea Europeană a elaborat un pachet de măsuri cunoscut ca „Pregătiți pentru 55”. Carbon Smart oferă soluții pentru latura din acest pachet ce ține de atingerea obiectivelor climatice în sectorul utilizării terenurilor și în sectorul forestier.
O modalitate de a reduce emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE este eliminarea CO2 din atmosferă prin captarea acestuia în sol și în păduri. Pădurile din UE, cu o suprafață de 159 de milioane de hectare, ce acoperă 43,5% din suprafață, absorb în fiecare an echivalentul a 7% din emisiile totale de gaze cu efect de seră. Ponderea pădurilor variază de la un stat membru la altul, de la puțin peste 10% în Malta la aproape 70% în Finlanda. Romania, cu 35.5%, se află cu 8% sub media europeană a totalului suprafeței împădurite.
O problemă majoră a sistemelor agricole este degradarea calității terenurilor, consecință a managementului defectuos al solurilor și al culturilor agricole. Creșterea productivității în agricultură este limitată de degradarea crescândă a solurilor, dar și de încălzirea globală. Soluțiile de îmbunătățire a solului implică practicile agricole regenerative sau carbon farming. Acestea acoperă o varietate de tehnologii agricole care vizează sechestrarea carbonului sau, mai exact, captarea în sol a dioxidului de carbon existent în atmosferă.
Sechestrarea carbonului în sol este rezultatul unui ciclu între atmosferă, plante și sol. Pământul care conține mai mult carbon obține natural mai mulți nutrienți pentru plante, filtrare și retenție crescută a apei, precum și mai multă viață sub pământ. Fermierii care doresc să practice carbon farming pot face schimbări în practicile de cultivare a terenurilor, cum ar fi reducerea sau renunțarea completă la arat, agrosilvicultură sau adăugarea de culturi de acoperire în câmpurile lor.
În prezent, pentru adoptarea sistemului de agricultură regenerativă, sunt necesare multiple activități, precum acumularea de cunoștințe despre carbon farming, analize de calitate a solului și deținerea unui istoric al terenului respectiv, dar și selecția și implementarea unui sistem performant de protecție, conservare și management al solului. De asemenea, este nevoie de un sistem de management al resturilor vegetale din culturi și asolamente adecvate terenului respectiv, dar și de un management al fertilizanților și nutrientilor, adaptat tipului de agricultură practicată.
„Soluția noastră este compusă dintr-un pachet de software și hardware, prin care facilităm accelerarea, integrarea și validarea rezultatelor din aceste activități. Oferim suplimentar și algoritmi și senzori pentru măsurarea și variația concentrațiilor de carbon din sol, folosind spectroscopie, date satelitare și din senzori IoT. De asemenea, Carbon Smart include hărți anuale ale culturilor care sunt analizate pentru a obține informații despre productivitate și sănătatea terenului și, totodată, oferă management al datelor financiare legate de managementul fermei și al proiectelor de carbon.”
Răzvan Vâlceanu
Astfel, Carbon Smart facilitează certificarea proiectelor de carbon și ajută ca aceste proiecte să genereze credite de carbon de înaltă calitate. Totodată, platforma ajută ca proiectele locale să ajungă la scară globală, oferă acces la cele mai bune practici de sechestrare a carbonului și conectează fermierii și proprietarii de terenuri cu cumpărătorii.
Tot mai multe companii se angajează să devină neutre sau să reducă emisiile rezultate din activitatea lor. Pentru că aceste obiective nu sunt ușor de atins, companiile caută să-și compenseze emisiile de carbon prin achiziționarea de credite de carbon de pe piața voluntară. Cererea pentru credite de carbon care provin din agricultura regenerativă este crescută, dar primează proiectele care demonstrează transparent și eficient nivelul de sechestrare a carbonului în sol.
Multe companii încep să investească în propriile lanțuri de aprovizionare, investiția în agricultura cu carbon fiind un beneficiu de sustenabilitate și marketing. Fermierii și proprietarii de terenuri care monitorizează și îmbunătățesc sechestrarea carbonului în sol pot să creeze și să vândă credite de carbon, pe care aceste companii doresc să le cumpere. Platforma Carbon Smart gestionează întregul proces al unui proiect de carbon și certifică independent această vânzare de certificate, prin care fermierii își măresc profitul din culturile lor de bază.
„Având în vedere potențialul și rolul enorm pe care terenurile agricole, pădurile și reîmpăduririle le au în reducerea gazelor cu efect de seră, precum și rolul important al fiecărei țări în atingerea obiectivelor comune ale întregii UE, ne dorim să contribuim cu oferirea de rezultate din cercetare, atât autorităților din România, cât și comisiilor UE responsabile de monitorizarea acestora.”
Răzvan Vâlceanu
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 368 (17 noiembrie – 18 decembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Doar una din șase (16%) dintre cele mai mari companii din lume este, în prezent, pe drumul corect pentru a…
Guvernul României a confirmat intenția sa de a achiziționa 32 de aeronave Lockheed Martin F-35 Lightning II de generația a…
Evenimentul emblematic al revistei Haute Culture, Gala The Culture of Luxury, în cadrul căreia sunt celebrate personalități și proiecte remarcabile,…
O recomandare care să-ți aducă înapoi 5% din valoarea cumpărăturilor la POS timp de o lună? Da, dar numai cu…
După expirarea perioadei inițiale a unui contract încheiat cu un furnizor de servicii de comunicații electronice, utilizatorii finali pot opta…
Peste 1300 de organizații neguvernamentale active din România au adresat astăzi o scrisoare deschisă partidelor politice, solicitându-le să își asume…