Cand le luam banii?

Reading Time: 5 minute

Fondurile puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana pot fi un colac de salvare pentru urmatorii ani. Exista insa si o problema: Romania nu reuseste sa utilizeze colacul pe masura posibilitatilor lui. DOAR 1,9 MILIARDE DE EURO DIN 28 DE MILIARDE. Atat a reusit Romania sa atraga din fondurile europene disponibile din 2007, excluzand agricultura. Alocarea bugetara de catre UE a celor 28 de miliarde de euro a tinut cont de mai multe aspecte, printre care stadiul modernizarii tarii, resursele financiare si prognozele macroeconomice. La momentul 1 ianuarie 2007, toata lumea privea cu speranta si incredere inspre miliardele europene, care puteau duce la consolidarea si imbunatatirea tuturor zonelor din tara si vor duce la disparitia diferentelor regionale. Din pacate, patru ani mai tarziu lucrurile nu au decurs deloc in directia prognozata. “La jumatatea perioadei, platile effectuate sunt la numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultura, care pot fi atrase, de fapt, pana la 31 decembrie 2015, pentru ca exista doi ani in care expira termenul limita de depunere a facturilor”, spune Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Situatia proiectelor depuse nu este insa atat de dramatica: s-au inregistrat programe ale caror valoare totala estimata ajunge la 40 de miliarde de euro. Din totalul acesta, au fost deja contractate 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde de euro, si s-au semnat 5.000 de proiecte, de aproximativ 10 miliarde de euro. De ce stam insa atat de prost la absorbtie? “La evaluare, trebuie spus ca peste jumatate din proiecte sunt foarte slabe, in niciun caz bancabile. Sunt foarte multi consultanti care lucreaza cu beneficiari fara expertiza si fac proiecte neaplicabile. Consultantii sa-si consilieze beneficiarii intr-un mod mai corect!”, a afirmat Dragoi. O alta problema care influenteaza decisive absorbtia fondurilor europene este ca beneficiarii de fonduri europene nu trimit facturi, fara de care nu se pot rambursa banii de la Comisia Europeana. “Vom introduce, si deja am finalizat documentatia, masuri de penalizare a beneficiarilor. Daca nu le trimit in sase luni, vom intrerupe contractul”, a mai spus Dragoi. Oficialul Ministerului Finantelor recunoaste ca au fost facute mai multe planuri de relansare care nu au adus efectul dorit, dar spera ca ultimele masuri care vor fi adoptate impreuna cu Comisia Europeana vor asigura indeplinirea obiectivului stabilit de Romania, de a atrage 90% din fondurile structural pana in anul 2015. Sumele absorbite pana in prezent sunt in crestere si mai avem mai putin de sase ani la dispozitie pentru a utilize alocarea financiara 2007-2013. Potrivit informatiilor prezentate de guvern, in anul 2008 se facusera plati catre beneficiari de 156 de milioane de euro, iar in anul 2009 de 437 de milioane de euro. Estimarea pentru anul 2010 se cifreaza la 1 – 1,3 mld. euro, iar in perioada urmatoare nivelul platilor va trebui sa ajunga la 2,5 – 3 mld. euro anual. IA-TI UN CONSULTANT Chiar daca suntem la jumatatea perioadei de alocare bugetare si lucrurile nu sunt tocmai roz, exista sanse ca fondurile sa fie absorbite si proiectele implementate. Odata cu simplificarea cadrului legal si a celui birocratic, aplicantii pentru fonduri mai trebuie sa aiba grija doar la cateva aspecte, esentiale, care le pot asigura reusita in cazul banilor europeni. Si aici intervine rolul consultantilor, care indruma aplicantii si le creeaza proiectele, dar si al bancilor. Sfaturile acestora in ceea ce priveste solicitantii sunt legate de greselile comise inca din faza de intocmire si redactare a proiectelor: “nerespectarea conditiilor administrative si de eligibilitate cerute prin Ghidul Solicitantului, activitati necorelate cu obiectivele proiectului, solutii tehnice inadecvate, dificultati in demararea implementarii proiectelor, greseli in derularea procedurilor de achizitii derulate in cadrul proiectelor”, spune Aura Banica, sef divizie POS-DRU la Bostina & Associates Financial Consulting. Specialistul a identificat si problemele care apar in cazul autoritatilor. Solicitantii acuza lipsa de transparenta a organismelor care deruleaza programele de finantare, personalul insuficient si slab pregatit pentru evaluarea proiectelor depuse, ceea ce duce la intarzieri foarte mari in procesul de evaluare. Alte probleme identificate se refera la intarzierea prefinantarilor si a rambursarilor, greutatea obtinerii finantarii din partea bancilor, precum si garantiile foarte mari solicitate de acestea, birocratia excesiva, modificarea frecventa a procedurilor aplicabile. Solutiile propuse sunt legate de simplificarea mecanismelor si a procedurilor birocratice pe toate programele de finantare, masuri in curs de aplicare de catre oficialitati. De asemenea, “este necesara deblocarea situatiei din piata bancara in sensul ca se impun masuri urgente de solutionare a problemelor legate de asigurarea cofinantarii si a garantiilor solicitate beneficiarilor”, arata Aura Banica. De cealalta parte, si bancile incearca sa ajute solicitantii de fonduri structurale, chiar daca sunt acuzate de acestia de greutati in aplicatiile lor. “Din pacate, un numar semnificativ de proiecte care solicita cofinantare nu indeplinesc conditiile minime impuse de banca pentru obtinerea unui imprumut bancar. Motivul principal este lipsa de sustenabilitate, proiectele fiind de obicei supradimensionate comparative cu posibilitatile financiare ale beneficiarului si cu fluxul de lichiditati aferent perioadei de implementare a proiectului”, arata Ramona Angela Ivan, director executiv al directiei institutii financiare din cadrul BCR. Alte motive de respingere a cererilor de creditare pentru proiectele cu finantari europene sunt legate de lipsa implicarii cu surse proprii a beneficiarului in proiect, lipsa garantiilor, a unei piete de desfacere a produselor, a experientei in domeniul in care urmeaza sa fie implementat proiectul. De asemenea, pentru firmele care dezvolta astfel de proiecte impreuna cu firme de consultant (neavand o echipa specializata in cadrul firmei) se constata ca nu se solicita suportul firmelor de consultanta si in implementarea proiectului, in cele mai multe cazuri activitatea consultantului incheindu-se la semnarea contractului de finantare nerambursabila. De aceea, institutiile bancare au creat departamente sau divizii specializate pe fonduri europene, care sa acorde asistenta si consultanta aplicantilor. Printre bancile care ofera asemenea servicii se numara BCR, BRD-Groupe Société Générale, Raiffeisen, UniCredit Tiriac Bank, CEC Bank, Banca Transilvania, OTP Bank sau Bancpost. CU PROIECTUL LA BANCA Anul 2011 a adus si o modificare esentiala in mecanismul accesarii fondurilor europene: introducerea scrisorii de confort (certificatul bancar care atesta existenta fondurilor necesare implementarii proiectului) inca din faza de depunere a proiectelor, masura care va avea un impact semnificativ asupra volumului proiectelor cu sanse reale de implementare si finalizare si implicit a gradului de absorbtie a fondurilor europene. “In acest moment, aspectul cel mai important este legat de incadrarea in timp pentru emiterea scrisorii de confort. Banca va emite scrisoarea de confort in urma analizei specifice si a aprobarii facilitatilor dedicate proiectelor cu finantare europeana (credit punte, scrisoare de garantie bancara, credit de investitii, etc.)”, spune Marius Radu, coordonator fonduri europene la UniCredit Tiriac Bank. Scrisoarea de confort este obligatorie pentru toate proiectele a caror cofinantare privata a cheltuielilor eligibile reprezinta cel putin 100.000 de euro. Recomandarea specialistilor bancilor este ca potentialii beneficiary de fonduri europene sa isi aloce suficient timp pentru discutiile cu banca, astfel incât sa poata primi raspunsul legat de cofinantare inainte de termenul limita de depunere a cererilor de finantare. De aceea, sfatul bancilor este ca solicitantii sa se prezinte la sucursalele bancilor inainte ca studiul de fezabilitate si cererea de finantare sa fie finalizate. “Astfel, parteneriatul activ creat de la inceput intre beneficiar, firma de consultanta si banca va genera atât proiecte depuse in timp util, eligibile, cât si bancabile – cheia succesului pentru un grad mai ridicat de absorbtie a fondurilor europene in România”, mai spune Marius Radu. Pentru anul in curs si in perspectiva anilor urmatori, specialistii consultati de Biz estimeaza o dublare a ratei de absorbtie existente la 31.12.2010 pentru fondurile structurale. Potrivit oficialilor Bancii Transilvania, pe viitor cele mai importante vor fi finantarile in agricultura, dar si celelalte activitati din mediul rural, precum si finantarile solicitate de firmele care au o activitate productiva, indiferent daca aceasta se realizeaza in mediul urban sau rural. In ceea ce priveste sectorul productiv, liniile redeschise in 2011 reprezinta ultima posibilitate de accesare a banilor europeni pâna in 2013, pentru acest domeniu. *** PROMO <a href=”http://www.bizforum.ro/management360/”>MANAGEMENT360. </a>Conferinta despre strategii si eficienta in management <a href=”http://www.bizforum.ro/”>PR AND THE WEB</a>. Forum despre PR2.0 si comunicare digitala <a href=”http://www.revistabiz.ro/topsocialbrands/”>TOP SOCIAL BRANDS.</a> Strategiile de social media ale marilor branduri