Ca să creștem cu 5% trebuie să creștem potențialul economiei

Ca să creștem cu 5% trebuie să creștem potențialul economiei

Ca să avem o creștere economică de 5%, trebuie mai întâi să creștem potențialul economiei românești, care acum este sub 3%, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR,  în cadrul evenimentului “10 ani de business: creștere explozivă, criză, noua normalitate”, organizat de Reff & Asociații, membră Deloitte Legal, și ZF.

Lucian Croitoru a explicat că economia românească a crescut cu rate înalte atunci când am avut intrări de capital străin.  El a arătat că nivelul de creștere al economiei românești fără represare financiară și fără stimuli de la capitalul străin este cel de după 2011, de “2 virgulă ceva la sută”.

Consilierul guvernatorului BNR a explicat că economia României a crescut în medie cu  doar 1,2% pe an în ultimii 26 de ani din cauza lipsei libertății față de corupție și a lipsei libertății proprietății. În România, din 10 libertăți pe care le măsoara Heritage Foundation (libertatea monetară, fiscală, de afaceri, investițională, de comerț, financiară, a muncii, a proprietății, libertatea față de corupție și cea dată de cheltuielile guvernamentale), două sunt foarte slabe: libertatea față de coruptie și libertatea proprie­tății.

“România are potențialul de a crește, dar reparația trebuie făcută în această fundație care este șubredă – proprietate și corupție. Am crescut în 26 de ani cu 1,2% pe an în special din acest motiv. În 26 de ani a avut piața un rol esențial în România? Niciodată. Dacă vrem să progresăm, trebuie să i-l dăm”, a spus Croitoru.

Adevărul ca valoare socială tinde să dispară

“Adevărul ca valoare socială tinde să dispară în societatea românescă prin mecanisme ce țin de calitatea justiției”, a declarat Lucian Croitoru. El a arătat că cele două libertăți – libertatea proprietăţii și libertatea față de corupție – definesc the rule of law, adică domnia legii, iar în lipsa acestor libertăți, nici justiția nu poate fi corectă și total independentă. “Asta face ca structura populației să sufere niște modificări care o fac să devină mai permisivă față de orice formă de populism. Deocamdată este permisivă numai la populismul economic – creșteri de salarii, creșteri de pensii, orice este legat de partea socială”, a completat Croitoru.

 Consilierul guvernatorului BNR a arătat că în ciuda progresului economic înregistrat de România, care a devenit o economie preponderent liberă (mostly free), libertatea proprietăţii și libertatea față de corupție sunt la nivelul țărilor africane.

“Avem drepturi de proprietate neclare, și asta împiedică dezvoltarea în România și avem o corupţie relativ înaltă”, a spus Croitoru, adăugând că a existat un consens politic implicit pentru menținerea acestor două libertăți la niveluri joase. El a explicat că, deşi în teorie avem separaţia puterilor în stat foarte clară, în practică nu e aşa, nu sunt delimitate iar acest lucru face ca productivitatea muncii nu poate creşte la nivel relativ inalt. Un alt efect este discrepanţa nesustenabilă între libertatea politică care este relativ înaltă şi cea economică.

“Libertatea politică va tinde să se reducă spre nivelul libertății economice – este ca atunci când purtați pantofi prea mari – nu are suport și se deformează”,  a mai spus Croitoru, adăugând că un alt efect al faptului că separația puterilor în stat nu este clară este vulnerabilizearea politicii geostrategice a țării.