Business cu impact

Business cu impact

Un gest mic poate avea un impact uriaș, poate salva vieți, poate schimba destine, poate crea un viitor mai bun. Așa a început parteneriatul Mastercard cu Asociația Dăruiește viață pentru construirea primului spital pediatric de oncologie din România.

După 20 de ani de campanii care au promovat și premiat plățile cu cardul în România, Mastercard se îndreaptă către o nouă direcție: eforturile locale vor merge către susținerea unor cauze care acordă șansa la viață și la un viitor mai bun. Primul pas a fost donația de 1 milion de euro pentru asigurarea noilor tehnologii pentru spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață. Mai mult, deținătorii de carduri Mastercard sunt încurajați să se alăture cauzei, pentru a susține inițiativa #NoiFacemUnSpital, printr‑o donație pe BursadeFericire.ro. Pentru fiecare tranzacție cu card Mastercard, compania va adăuga 2 euro la suma donată. Este un parteneriat pe termen lung, spune Cosmin Vladimirescu, Country Manager la Mastercard România, adăugând că spitalul va fi sprijinit și în următorii ani. Aceasta nu este singura cauză pe care compania o va susține în următorii ani. Mastecard susține proiecte de educație financiară sau de pregătire a viitoarelor generații de campioni, așa cum sunt cele derulate de Asociația pentru Promovarea în Educație – APPE sau de Federația Română de Baschet.

“Biometria este the silver bullet. Folosești biometria de fiecare dată când îți deschizi telefonul, când te autentifici cu amprenta sau deblochezi cu Face ID și așa se întâmplă și în cazul plăților.”

Românii din mediul urban ne-au adus în top 10 țări din lume din punctul de vedere al tranzacțiilor contactless, spune Cosmin Vladimirescu, Country Manager la Mastercard România. Acum, miza este creșterea incluziunii financiare, prin sprijinul acordat comunităților care au nevoie de așa ceva.

Ce ne puteți spune despre rezultatele Mastercard?

Ne-au depășit așteptările. În martie, când am anunțat parteneriatul cu Asociația Dăruiește Viață și donația de 1 mi­lion de euro, suma nu a fost doar o cifră aruncată pe masă, în spate au stat calculele de business – ne-am așteptat la creșteri. Și ce pot să spun referitor la cifră este că am reușit să strângem mai mulți bani, să donăm mai mult decât ne-am propus inițial, ceea ce înseamnă că și rezultatele de business au fost mai bune. Estimările mele sunt că vom depăși cu cel puțin 10% suma anunțată. Este un parteneriat pe termen lung, le-am promis că îi vom sprijini și în anii viitori și în paralel cu acest proiect vrem să ne implicăm și în alte inițiative cu relevanță.

Proiectele pe care le sprijiniți se întind pe mai mulți ani. De ce?

Eu nu cred în proiecte făcute pe termen scurt. Ce mă face să mă trezesc dimineața și să vin cu sufletul deschis la birou, dornic să ducem mai departe proiectele derulate, este faptul că avem impact. Ne dorim să demonstrăm că putem schimba lucrurile în bine și, de ce nu, să îi inspirăm și pe alții să se alăture sau să contribuie la impactul pozitiv în societate, pentru că sunt multe lucruri de făcut. De multe ori suntem copiați de competiție, ceea ce este o validare a faptului că facem lucrurile așa cum trebuie. O campanie Mastercard are un efect benefic asupra tuturor posesorilor de carduri și acesta este un lucru bun.

Ce așteptări aveți privind evoluția tranzacțiilor cu cardul în următoarea perioadă?

Așteptările noastre sunt foarte sus, anticipăm o revoluție a tranzacțiilor cu cardul, pentru că avem deja o evoluție constantă. Creșterea este senzațională pentru că ne raportăm la o bază foarte mică. Avem o ca­tegorie de oameni care își folosesc cardurile frecvent – sunt cei care fac 50-100 de tranzacții pe lună; locuiesc în București și alte orașe mari, cu infrastructură avansată și un nivel mare de educație și tehnologizare. Oamenii au înțeles beneficiile plăților cu cardul și, datorită lor, România a ajuns pe locul 5 în Europa din punctul de vedere al tranzacțiilor contactless, și pe locul 10 în lume. Este singurul top în care am reușit să ajungem în frunte, pentru că în altele suntem pe ultimele locuri. Suntem printre țările europene cu cel mai scăzut nivel de educație financiară și, totodată, cu cea mai mare excluziune financiară – spre 40%. Ce facem noi este să mărim incluziunea financiară – să îi ajutăm pe partenerii noștri să ajungă la cât mai mulți oameni și să îi aducem pe cei care au card, dar nu îl folosesc, alături de cei care folosesc adesea cardurile. Despre portofoliul Mastercard pot să spun că avem un grad de activare al cardurilor mai mare decât cel din piață. Tipul de produse la care noi suntem lideri incontestabili ne ajută în acest sens. De exemplu, pe zona de carduri pentru tichete de masă utilizarea este fenomenală, frecvența tranzacțiilor este similară cu ceea ce se întâmplă pe portofoliile premium. Dar în cazul cardurilor de masă acceptarea este foarte bună, sunt facil de utilizat.

Piața arată diferit în orașele mari față de mediul rural. A crescut numărul tranzacțiilor odată cu creșterea gradului de utilizare a smartphone-ului?

Pentru a crește numărul tranzacțiilor avem nevoie de mai multe lucruri și unul dintre ele este educația financiară. Al doilea lucru este infrastructura – carduri sau telefoane cu care se pot face plăți, dar și o rețea de acceptare. Culmea este că, în zona rurală, smartphone-urile au o penetrare foarte ridicată – de 96% –, chiar dacă, poate, nu există canalizare sau locuitorii nu au conturi bancare. Cu siguranță se simte creșterea numărului de tranzacții odată cu creșterea gradului de utilizare a smartphone-ului, dar este greu să măsurăm exact cărui motiv se datorează creșterea – cât se datorează telefoanelor mobile, wallet-urilor și cât unui portofoliu sau produs nou. Chiar dacă nu pot să izolez cauza, efectul este îmbucurător. Noi creștem cu 0,3-0,4% pe fiecare trimestru, portofoliile noi sunt foarte tranzacționale. Pe de altă parte, pentru clienții high-end, cei supertranzacționali, nu mai contează dacă cele 100 de tranzacții pe lună sunt făcute cu telefonul, cu ceasul sau alt wearable, pentru că la un moment dat se ajunge la un plafon, un maxim de tranzacționare și de acolo nu vine un plus de performanță.

Cum îi convingeți pe oameni să folosească mai des cardul?

Dându-le un plus de securitate și simț al convenabilului. Sentimentul de siguranță și confort este foarte important – am scăpat de codul PIN înlocuindu-l cu biometria, care este și mai sigură. Nu mai este nevoie să iei portofelul cu tine, ceea ce înseamnă convenabil. Și tot un plus de siguranță și conveniență este că mă uit în wallet și văd lista tranzacțiilor făcute, iar pe Apple Pay vezi și geo­locarea co­merciantului. E mult mai simplu să îmi amintesc ce am făcut și este și foarte cool. Oricum, oamenii aleg în mod natural convenabilul, trebuie doar să afle de disponibilitatea unor soluții alternative plăți cu cash. Trebuie să încorporăm un nivel și mai mare de securitate, fără să afectăm experiența de plată, pentru că nimeni nu vrea o plată care să dureze mult și la care să fie nevoie să folosești metode sofisticate de autentificare. Ideea este să integrăm ce avem acum mai bun pe securitate, într-o experiență cât mai simplă, mai intuitivă și mai plăcută. Și biometria este the silver bullet. Folosești biometria de fiecare dată când îți deschizi telefonul, când te autentifici cu amprenta sau deblochezi cu Face ID și așa se întâmplă și în cazul plăților.

Avem și infrastructura necesară?

Așa ajungem la partea legislativă – politicile publice. Legea cash-back, cum a fost ea inițial gândită – cu plafonul la 10.000 de euro cifră de afa­ceri pe an peste care era obligatoriu să ai POS – ar fi funcționat. Cu plafonul ridicat de 50.000 de euro, legea este ineficientă. O parte dintre eforturi trebuie concentrate acolo, către comercianții mici. Era un element de incluziune financiară și o sursă de venit suplimentar pentru comercianții mici, care își vindeau cash-ul din casa de marcat.

Ce planuri aveți pentru următoarea perioadă?

Vom continua parteneriatul cu Asociația Dăruiește Viață, așa cum spuneam. Vrem să găsim soluții deștepte pentru ATM-uri contactless. Vom continua dezvoltarea parteneriatelor cu comercianții, cu retailerii, cu emitenții de carduri, digitalizarea produselor. Totodată, vrem să împingem segmentarea, care în clipa de față este subreprezentată. În țările avansate, circa 20-25% din portofolii sunt premium, spre deosebire de România, unde procentul este foarte mic, probabil 6%. Cred că modelul de segmentare bazat pe venituri nu este unul adaptat la 2020. Ar trebui să avem o segmentare bazată pe preferințele și comportamentul consumatorilor. Mult mai mulți români se consideră premium și au un comportament de clienți premium, dar nu au toți banii în bancă sau nu îi au într-o singură bancă. Trebuie să le oferim produse care să îi determine să își schimbe modul în care fac plăți. Și această segmentare trebuie să fie luată în calcul și de bănci. Cred că putem crește acest procent de clienți premium, dacă nu la 20-25%, măcar la 10-15%. De asemenea, creșterea gradului de fiscalizare rămâne un obiectiv pentru noi și revizuirea plafonului în legea cash-back – rămân la idea că un plafon de 10.000 euro pe an cifră de afaceri ar fi mult mai eficient.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 337 (noiembrie 2019). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.