Bursa mica, tranzactionez potential

Reading Time: 8 minute

Chiar daca are in acest moment o lichiditate scazuta, Bursa de Valori poate creste foarte mult daca statul va lista companiile din portofoliul sau, ceea ce ar putea aduce pe bursa peste 5 miliarde de euro. Despre aceste masuri dar si despre alte decizii ce pot imbunatati activitatea bursiera ne-a oferit amanunte Valentin Ionescu, proaspatul director al BVB. Ati preluat functia de director al Bursei de mai putin de o luna, fiind primul broker numit la conducerea executiva. Ce decizii trebuie luate pe termen scurt, mediu si lung? Este adevarat ca stiam Bursa de 15 ani, inca de la infiintare, dar din afara ei, colaboram cu multi angajati de aici, de cand eram broker. Pentru mine, integrarea a fost naturala avand in vedere ca am colaborat 15 ani si nu mi-a trebuit mult timp ca sa imi dau seama ce ar trebui facut si care decizii ar trebui sa fie luate pe termen scurt, mediu si lung. Pot sa spun ca din acest punct de vedere am fost avantajat. Piata de capital nu este intr-o situatie stralucita in acest moment si sunt mai multi factori. Este factorul politic, cel economic, in primul rand a fost factorul global, criza care a accentuat toate aceste probleme. Din punctul nostru de vedere, am identificat ceea ce ar trebui sa facem astfel incat sa avem o comunicare mai buna si sa ne dezvoltam un pic mai accelerat decat am facut-o pana acum, in sensul ca bursa trebuie sa inceapa sa transmita mesaje. Bursa trebuie sa fie proactiva in relatia cu potentialii emitenti dar si cu actualii emitenti, unii dintre ei fiind ignorati desi sunt listati de multi ani. Noi trebuie sa ii tratam ca pe partenerii nostri, pentru ca asta sunt, si trebuie sa venim in intampinarea nevoilor lor, in sensul folosirii Bursei de Valori ca finantare, ca promovoare. Acestea sunt principalele elemente realizabile in foarte scurt timp. De altfel, noi am inceput inca de cand am preluat functia cu asa numitele roadshowuri la companiile listate pe piata Rasdaq si care au potential sa se mute pe piata reglementata. Organizam road-show-uri si la companii de talie mica si mijlocie, in vederea unei potentiale listari pe bursa, si in curand vom incepe si road-show-uri in afara tarii, avand in vedere ca bursa este un emitent listat si vrem sa atragem si atentia fondurilor mari de investitii. Din pacate sau din fericire, competitia la nivel global si la nivel regional se accentueaza, nu mai putem sta si astepta sa vina companiile la noi sau alti potentiali emitenti. Trebuie sa fim proactivi in toate mesajele pe care le transmitem si sa fim in pas sau chiar in avangarda cu tot ceeea ce se schimba la nivel de reguli bursiere, la nivel de sistem de tranzactionare. Aici, din pacate, inca suntem un pic in urma, in sensul ca trebuie sa imbunatatim arhitectura de tranzactionare pentru a putea fi la nivelul Europei Centrale si al Europei de Vest, astfel incat orice client sa poata avea acces la companiile listate imediat, de oriunde, printr-un intermediar, membru al Bursei la Valori. Cum reusiti sa gestionati Bursa in aceasta perioada marcata de instabilitate? Atunci cand se iau decizii majore, care implica economia, bursa reactioneaza atat la informatiile pozitive, cat si la informatiile negative. Este adevarat ca in ultima perioada, din pacate, au fost mai mult informatii negative si bursa a suferit tocmai datorita faptului ca investitorii au fost nemultumiti de anumite decizii luate, cum ar fi impozitarea profitului din tranzactiile pe piata de capital la trei luni de zile. Sau anularea acelei concesii pentru investitorii care tineau o actiune sau un portofoliu de actiuni mai mult de un an de zile si care plateau un impozit mai mic, iar investitorii care vindeau pana intr-un an de zile plateau un impozit mai mare. Acum impozitul este mare pentru orice categorie, chiar daca esti investitor pe termen lung sau scurt. Instabilitatea politica nu atrage investitorii straini, pentru ca ei doresc sa vada o traiectorie si o stabilitate. Pe de alta parte, din partea politica am observat o deschidere referitoare la potentiale listari pe bursa. Sunt cateva companii care urmeaza sa fie listate anul viitor. Pe langa Fondul Proprietatea, care a fost decis, ar mai fi Romgaz, care trebuie listat de catre statul roman si ar creste free float-ul la companiile de utilitati, ar mai fi oferta secundara pentru Transgaz, Transelectrica si Petrom. Toate aceste listari, inclusiv Fondul Proprietatea, ar aduce pe bursa, dupa estimarile noastre, aproximativ 5 miliarde de euro, practic egal sau cu putin mai mult decat free float-ul actual al bursei. Anul viitor ar putea fi un an foarte bun pentru statul ro man, fiindca ar obtine o finantare corecta si rapida prin bursa, pentru investitori, fiindca vor avea lichiditate, pentru fondurile de pensii, fiindca vor avea in ce investi, pentru bursa si pentru membrii bursei fiindca bursa va creste in valoare si in lichiditate. Si credeti ca se vor intampla aceste listari, avand in vedere ca au mai fost promisiuni guvernamentale in acest sens? Din discutiile avute de catre noi cu Ministerul Economiei si cu cel al Finantelor, ei sunt convinsi ca aceste companii se vor lista anul viitor pe bursa. Mai mult ca niciodata, avem semnale extrem de optimiste. Si daca ne uitam in jur si luam exemplul Poloniei, care este un argument puternic, am avea de invatat. Polonia a rezistat crizei datorita faptului ca statul polonez a folosit foarte bine piata de capital si pe toti cei implicati, investitorii de retail, fondurile mutuale, fondurile de pensii. Va trebui sa pozitionati bursa pe un loc important in regiune. Cum credeti ca veti face acest lucru, avand in vedere capitalizarea si tranzactiile slabe, neincrederea investitorilor, climatul politic? Din punctul meu de vedere, bursa de la Bucuresti isi are locul intre bursele de la Praga, Budapesta si cea de la Varsovia ca volum, in sensul ca, prin aplicarea unei politici coerente, ar putea face in urmatorii ani volume de peste 100 de milioane de euro pe zi, pentru ca exista acest potential. Si avem cateva proiecte in acest sens, incepand de la aspectele tehnice de tranzactionare-decontare pana la listarile statului roman, care sunt foarte importante. Lucram si la un proiect pentru a atrage alte companii private, prin folosirea Alternative Trading System (ATS), in care putem lista companii mari (blue-chip) din zona sau din vestul Europei pe acest segment. Exista cativa provideri de lichiditate care in curand sper sa aduca companii de renume in Romania, cum ar fi MOL, OTP, CEZ, care sa fie listate pe bursa de la Bucuresti in lei prin acest sistem. Ar fi un avantaj pentru investitorii locali care nu vor sa se expuna in alta moneda, mai ales fondurile de pensii. Toate aceste proiecte sunt argumente pentru ca in urmatorii doi-trei ani de zile sa duca bursa la o lichiditate mult mai mare decat acum. Un alt plan pe care il dorim este consolidarea pietei interne, in sensul ca ne-am dori o colaborare cu bursa de la Sibiu, de ce nu o fuziune, dar asta va fi dorinta actionarilor, atat a celor de la Sibiu, cat si a celor de la Bucuresti. Atunci, din punctul meu de vedere, competitia ar fi la nivel regional sau global si nu intern. Insa pentru aceasta decizie trebuie sa existe acordul actionarilor. Din punctul meu de vedere, ar fi o consolidare binevenita. Pentru ca daca ne uitam in jur vom intelege. Am exemplele a doua tari. Unul negativ, Ucraina, care are opt sau zece burse si nici una nu performeaza, iar companiile mari din Ucraina se tranzactioneaza la Varsovia sau la Londra. Un exemplu pozitiv ar fi Croatia, care a avut doua burse, la Zagreb si Varazdin, si ele au fuzionat acum trei ani de zile. Este adevarat, Croatia nu este o tara foarte mare, dar polul de lichiditate se concentreaza intr-un singur punct acum, la Zagreb. La noi, fuziunea ne-ar permite o dezvoltare si ne-am focusa pe un alt nivel. Altfel, riscam sa ramanem doua burse mai mult sau mai putin mici, fara potential de a atrage investitori foarte mari. Sunt investitori foarte mari care nu intra pe o piata decat daca pot sa iasa dintr-o pozitie de 10 milioane de euro fara sa creeze valuri in piata. Din pacate, la noi este foarte greu sa iesi dintr-o pozitie de 10 milioane de euro pe zi. Un alt proiect este infiintarea, impreuna cu bursa de energie OPCOM, a unei platforme de tranzactionare a derivatelor pe energie, un proiect foarte mare a carui implementare va dura aproximativ un an de zile. Este un proiect pe care il avem in vedere, pe termen mediu. Bursa are in acest moment o lichiditate foarte scazuta. Ce se poate face ca pe termen scurt sa creasca lichiditatea? Sunt anumite decizii care pot fi luate pe termen scurt in sensul cresterii lichiditatii si noi am luat aceste decizii. Chiar in prima mea zi, am avut consiliu si am luat decizia de a micsora pasii de pret. Ei ramasesera un pic mai mari, din perioada in care pretul actiunilor era mai mare. Micsorandu-i, se micsoreaza spread-ul intre bid si ask si atunci brokerii pot vinde sau cumpara mai des pentru ca different a este mult mai mica. Este un exemplu care imbunatateste lichiditatea, dar nu radical. Mai sunt decizii de arhitectura pietei care insa nu pot fi luate asa de usor, pentru ca daca tin de regulamente, aprobarea lor dureaza de la cateva saptamani la cateva luni. Unele dintre ele sunt in proces de a fi aprobate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Platforma de tranzactionare va avea o anexa, Arena XT (extended), care este o platform online si vine in ajutorul tuturor investitorilor care vor sa tranzactioneze online. Ceea ce va oferi in plus aceasta platforma sunt derivatele, tocmai pentru ca alte platforme online nu ofera decat actiuni. Va fi o platforma integrata si orice membru al bursei o va putea accesa si distribui mai departe clientilor lor. Va fi un plus de valoare si de lichiditate pentru clientii care vor sa tranzactioneze de la birou, de oriunde exista acces la internet. Platforma va fi gata la sfar situl lunii noiembrie sau inceputul lunii decembrie, atunci cand bursa va sarbatori 15 ani de activitate. Ce ati vrea sa implementati la bursa de la Bucuresti si nu exista in acest moment? Orice broker care a lucrat pe o piata mare sau a lucrat cu clienti institutionali isi doreste sa aiba un acces cat mai usor la o platforma de tranzactionare. Acest lucru inseamna conturi globale si institutia marketmakerului. Pentru ca atunci cand exista aceste doua lucruri, lichiditatea creste radical din punctul meu de vedere. In acest moment, noi avem conturi individuale. Pe un singur emitent international, Erste Bank, exista conturi globale. Ele au fost aprobate de CNVM, dar in momentul de fata sunt cu prevalidare. Practic, cu prevalidare inseamna ca market-makerului ii este foarte greu sa isi tina cotatiile in situatii de criza pentru ca este fortat, ca market maker, sa cumpere si sa vanda. Lucru pe care il studiem si incercam sa il imbunatatim, discutam cu membrii Bursei de Valori, cu brokerii si cu CNVM. Este un proiect, mai ales ca Fondul Proprietatea urmeaza sa se listeze si daca am avea aceste lucruri rezolvate, am avea o lichiditate foarte mare pe bursa. Si credeti ca se va intampla lucrul acesta? Noi incercam sa se intample, macar pentru Fondul Proprietatea, ca sa avem aceleasi conditii ca pentru Erste Bank. Pentru ca toata lumea va avea de castigat, nu numai bursa, ci si investitorii si CNVM, urmand ca pe termen mediu sa ajungem la o arhitectura compatibila cu pietele mari din regiune. Cum pregatiti bursa din punctul de vedere al listarii Fondului Proprietatea (FP)? Credeti ca se vor schimba lucrurile odata cu listarea FP? Listarea Fondului Proprietatea este una dintre cele mai mari din istoria bursei. Pentru noi este un punct de cotitura. Si vom merge cu administratorul FP in afara tarii sa promovam aceasta listare pentru a transmite cat mai multe mesaje, mai ales ca eu cred si sper ca se vor schimba lucrurile radical odata cu listarea FP, in sensul ca acum nu exista activitate, nu exista marfa pe bursa care poate fi tranzactionata asa de activ. Cred ca Fondul Proprietatea va rezolva multe lucruri. Pana si micile dispute care exista pe piata, avand in vedere ca va da de lucru tuturor si va crea volum pe bursa.