Bugetele românilor și planurile de cadouri pentru Crăciunul 2023

Reading Time: 3 minute

Black Friday, Cyber Monday și Moș Nicolae au trecut și se apropie următorul moment în care cheltuielile românilor cresc – Crăciunul. Anul trecut, cei mai mulți dintre respondenții la un studiu similar (48%), realizat de Revolut, spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, iar 6% dintre respondenții din această piață au declarat că nu vor cheltui deloc de
sărbători. 43% se așteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro și 3% chiar peste 1.000 de
euro.

Cum arată bugetele pentru cadouri de Crăciun anul acesta

Aproape 30% dintre români au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, 27% chiar mai puțin – 50-100 de euro. Practic, mai bine de jumătate dintre români ar aloca pentru cadourile de Crăciun între 50-200 de euro, deci un buget mai mic decât în 2022. Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022). Și pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuși, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenți spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro, arată sondajul Revolut realizat alături de Dynata.

”Moșul” are în cont ceva mai mulți bani pentru daruri în alte țări. În Franța, bugetele care
se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania și Italia, câte 29%. Pe măsură ce
ne apropiem de Estul Europei, și bugetul Moșului se micșorează. Bugetele de 200-500 euro
sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia și Lituania (18%).

Cadouri neinspirate

Problema cea mai mare cu un cadou apare atunci când, în ciuda prețului mare, acesta nu e pe placul destinatarului. În cadrul sondajului, 5% dintre respondenții români au recunoscut că returnează darurile pe care le primesc dacă sunt nepotrivite. Pentru alți 5% dintre respondenți, este posibil să fi returnat cadouri în trecut, dar în general evită să facă acest lucru, deoarece este jenant. 29% nu le returnează deoarece se bucură de fiecare cadou, iar 41% respectă vorba din bătrâni de a „nu căuta la dinți calul de dar”.

20% nu au dileme, deoarece cei dragi le cunosc preferințele și aleg bine cadourile. Dacă românii tind să nu returneze cadourile, ce se întâmplă în alte țări? Cadourile sunt returnate cel mai des în Singapore (8%), Spania (6%) și Australia (5%), în principal printre destinatarii din grupa de vârstă 25-34 de ani (5%). Italienii sunt cei mai jenați când vine vorba de a returna un cadou (22%). Portughezii (23%) și polonezii (22%) își cunosc cel mai bine gusturile și așteptările, iar asta îi ajută mai mereu să primească darurile potrivite. Spaniolii (36%), portughezii (34%) și brazilienii (31%) se declară mai mult decât mulțumiți de orice cadou.

Dorințe financiare

Dacă de Crăciun s-ar împlini și dorințele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziții pe lista către Moșul o mărire de salariu (24%) și dobândirea de cunoștințe despre
cum să-și sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este și ea printre
dorințe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspirația de a restitui banii luați cu împrumut. Pe
listele de dorințe, românii au mai pus și o inflație mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

Sunt așteptările românilor mult diferite de cele ale altor respondenți? Lituanienii (13%) și bulgarii (15%) sunt mai puțin interesați să-și ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) și australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) și spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creșteri de salariu. Francezii
(32%) și maghiarii (23%) visează la o inflație mai mică. Belgienii (16%) și lituanienii (14%) îi cer lui Moș Crăciun impozite mici. Rezidenții din Australia (10%) și Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare.

Cine visează la cunoștințe mai bune despre cum să-și înmulțească banii? În primul rând, bulgarii (43%), în al doilea rând, singaporezii (28%), iar în al treilea rând, românii (24%).