BNR menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an

Rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 5,42 la sută, de la 4,94 la sută în luna iunie, și a scăzut în august la 5,10 la sută. Avansul față de finele semestrului I este rezultanta accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de prețurile administrate și de prețul combustibililor, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8 la sută, de la 5,7 la sută în iunie. Evoluția este atribuibilă unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și majorării cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și costurilor salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri. Acțiunea acestor factori a fost în mare parte contrabalansată de efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și de scăderea dinamicii prețurilor importurilor.

Rata inflației este relativ stabilă

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat în august 2024 la 5,3 la sută, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus însă la 6,5 la sută în august, de la 7,2 la sută în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7 la sută, de la 7,3 la sută în iunie 2024.

Activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II, la 0,1 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuși în trimestrul II 2024, la 0,8 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populației. În același timp, creșterea formării brute de capital fix a rămas robustă, deși a continuat să încetinească în raport cu trimestrul anterior.

Exporturile sunt în scădere

În schimb, evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat creșterea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare față de trimestrul precedent, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă¬nuntul s-a menținut la un nivel ridicat, scăzând doar ușor față de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a continuat să se mărească, în timp ce serviciile prestate populației și-au accentuat contracția în raport cu perioada similară a anului trecut. Totodată, producția industrială și-a stopat declinul în termeni anuali, pentru ca volumul lucrărilor de construcții să se comprime din nou față de aceeași perioadă din 2023, după o relativă redresare pe ansamblul trimestrului II.

În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus întrucâtva decalajul negativ față de cea a importurilor, consemnând în iulie o creștere relativ mai pronunțată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte.

Rata șomajului a ajuns la 5.5%

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a majorat doar ușor în iunie-iulie, iar rata șomajului BIM și-a reluat creșterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3 la sută, după o mică descreștere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal față de media trimestrului precedent.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune – în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, pentru ca ulterior să consemneze o creștere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt spre finele trimestrului III. În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august și a tins să se mențină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării spre finele intervalului a volatilității pe piața financiară internațională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7 la sută în august, de la 6,7 la sută în iunie, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7 la sută în august, de la 69,1 la sută în iunie.

Inflația se așteaptă să scadă

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024.

Descreșterea va fi antrenată prioritar de efecte de bază și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce în sens opus vor continua să acționeze condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și majorarea cotațiilor unor mărfuri, în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei.

Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6.5%

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 4 octombrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.