BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

Reading Time: 3 minute

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar. Dobânda de politică monetară a rămas nemodificată din luna mai a anului 2015.

“Rata anuală a inflației a crescut în luna mai 2017 la 0,64%, ușor peste nivelul prognozat, după ce, în aprilie, și-a reluat ascensiunea întreruptă în luna martie 2017 (0,61%, de la 0,18%). Creșterea a avut ca determinanți majori accelerarea inflației de bază și restrângerea dinamicii negative a prețurilor administrate, fiind susținută și de creșterea prețurilor volatile ale produselor alimentare. Efectele acestora au fost parțial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a prețului combustibililor, pe fondul noului declin al prețului internațional al petrolului. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a crescut ușor peste nivelul prognozat, până la 1,29% în luna mai a.c. — cel mai înalt nivel din august 2013 — de la 1,1% în luna aprilie și 1,03% în luna martie, în principal pe seama evoluției prețurilor produselor alimentare procesate”, se arată în comunicat.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, până la—0,2% în luna mai, de la—0,5% în aprilie și—0,9% în martie. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a reintrat în teritoriul pozitiv, după aproape doi ani, atingând valoarea de 0,1% (de la—0,2% în aprilie și—0,5% în martie).

Potrivit BNR, creșterea economică a înregistrat în trimestrul I 2017 o accelerare semnificativă, peste așteptări, dinamica anuală a PIB real urcând la 5,7%, de la 4,8% în trimestrul anterior.

“Sporul de dinamică a fost generat integral de cererea internă, care a crescut pe seama ambelor sale componente majore: consumul final al populației (+6,7%, cu o contribuție de 4,8 puncte procentuale la creșterea PIB) și formarea brută de capital fix (care și-a redus aportul negativ, până la—0,1 puncte procentuale, față de—3,8 puncte procentuale în trimestrul anterior). În schimb, contribuția exportului net la avansul PIB a redevenit negativă, în condițiile în care accelerarea ritmului anual de creștere a importurilor a devansat-o pe cea înregistrată de exporturile de bunuri și servicii, care a atins cea mai înaltă dinamică din ultimii trei ani. Din perspectiva ofertei, intensificarea activității economice din trimestrul I 2017 a avut ca principal determinant sectorul industrial, al cărui ritm anual de creștere s-a ridicat la 6,7%, nivel superior celui înregistrat de sectorul terțiar (5,9%), care își păstrează contribuția dominantă la dinamica PIB (3,6 puncte procentuale)”, informează Banca Centrală.

Potrivit BNR, cele mai recente date statistice, aferente începutului trimestrului II, relevă menținerea unui ritm consistent de creștere a cifrei de afaceri din comerț și servicii, o ușoară atenuare a dinamicii anuale a volumului producției industriale (însă în bună măsură pe seama unui efect de calendar) și accentuarea declinului activității din construcții.

“În condițiile lărgirii ecartului dintre ritmul de creștere a câștigurilor salariale și cel aferent dinamicii productivității muncii, în luna aprilie a avut loc o nouă majorare a ritmului anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie. Condițiile monetare reale și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menținut în luna mai a.c. la un nivel similar cu cel din luna aprilie (3,2%). Întreruperea tendinței ascendente înregistrate anterior a avut loc pe fondul unei decelerări ușoare a dinamicii anuale pe segmentul societăților nefinanciare și al reaccelerării ritmului de creștere a creditului acordat populației, în special a celui de consum. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 59,3% (de la un minim de 34,6% în mai 2012), pe fondul continuării evoluției divergente a celor două componente (creștere de 13,3% la lei și scădere de 8,7% la valută în luna mai). Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare”, arată BNR.

Cele mai recente evaluări, spune banca centrală, reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflației în viitorul apropiat, în condițiile plasării ei pe o traiectorie ușor superioară celei evidențiate de prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2017, inclusiv în cazul ratei anuale a inflației de bază.

“Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor inițiative legislative în acest domeniu. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, mai ales în contextul negocierilor pentru Brexit și al politicilor economice ale administrației SUA, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)”, precizează BNR.