BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2,25%

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2,25%

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 8 februarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al b[ncii centrale.

BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

“Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, dar peste nivelul prognozat. Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească, până la 2,5% în decembrie 2017, de la 2,3% în noiembrie. În contextul menţinerii tendinţei de lărgire a excedentului de cerere agregată din economie şi al costurilor de producţie în creştere (forţa de muncă, utilităţi), majorarea a vizat toate categoriile de bunuri şi servicii, dar mai ales segmentul alimentelor procesate, afectat suplimentar de unele şocuri pe partea ofertei, comune la nivel european”, arată banca centrală.

 Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să crească până la 1,3% în luna decembrie 2017, de la 1% în noiembrie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,1%, de la 0,9% în luna anterioară.

“Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul III 2017 reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8%. Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5 la sută) fiind similar celor din perioada precriză. Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale)”, se arată în comunicat.

BNR precizează că aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

“Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 releva accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale însoţită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real. Deficitul comercial şi-a accentuat evoluţia nefavorabilă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor. Creditul acordat sectorului privat şi-a continuat creşterea robustă în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6 la sută, în condiţiile în care componenta în lei a crescut în termeni anuali cu 15,8%. Ponderea acesteia în total credit s-a majorat la 62,8% (de la un minim de 34,6% în mai 2012)”, arată BNR.

Noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018.

“Faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaţioniste recente şi anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, din condiţiile de pe piaţa muncii şi din evoluţia preţurilor administrate. Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile şi riscurile legate de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, evoluţiile preţurilor petrolului şi ale produselor agroalimentare, precum şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore”, se mai arată în comunicatul băncii centrale.