BNR a majorat dobânda cheie

BNR a majorat dobânda cheie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an.

Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an, arată banca centrală într-un comunicat de presă.

Totodată, reprezentanţii băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în luna martie 2018, până la 4,95%, nivel conform celui prognozat, de la 4,72% în luna anterioară.

„Plusul de ritm a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului la combustibili, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3% în luna martie, de la 2,9% în februarie. Avansul indicelui CORE2 ajustat reflectă presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie, majorarea costurilor de producţie (forţă de muncă, utilităţi), unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt”, arată comunicatul BNR.

O traiectorie similară a urmat rata medie anuală a inflaţiei IPC, care a urcat în luna martie la 2,5%, de la 2,1% în februarie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală a crescut la 1,9%, de la 1,6% în februarie, potrivit BNR.

„Datele revizuite privind creşterea economică indică o decelerare uşor mai pronunţată decât cea publicată anterior pentru trimestrul IV 2017, dinamica sa anuală rămânând totuşi robustă, la 6,7% (faţă de 6,9% iniţial). Pe ansamblul anului 2017, rata de creştere a PIB real a fost revizuită la 6,9% (de la 7%). Pe partea cererii, uşoara ajustare descendentă operată pentru ultimul trimestru al anului 2017 s-a reflectat atât la nivelul consumului gospodăriilor populaţiei, determinantul principal al creşterii economice, cât şi al formării brute de capital fix. Contribuţia negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată”, menţionează instituţia.

De asemenea, cele mai recente date statistice relevă deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecinţă, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior. Acelaşi interval consemnează o dinamică anuală alertă a producţiei industriale, deşi în uşoară atenuare, accelerarea creşterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, precum şi ritmul anual încă ridicat al activităţii din comerţ şi servicii.

„Condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. BNR a întărit controlul asupra lichidităţii din sistemul bancar, iniţiind la mijlocul lunii operaţiuni de atragere de depozite la termen, la rata dobânzii de politică monetară, cu alocare integrală”, subliniază reprezentanţii băncii centrale.

Potrivit BNR, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012). Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

În şedinţa de luni, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

„Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului ţintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă”, se arată în comunicat.

De unde vine inflația?

Banca centrală precizează că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului. Relevante sunt şi ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

„Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, de la 2,25% pe an; totodată, a decis majorarea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5% pe an. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicat.

Deciziile Consiliului de Administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare.

Consiliul de Administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.