BNR cere presedintelui sa nu promulge Legea privind darea in plata

Reading Time: 3 minute

Legea privind darea in plata va produce efecte adverse si instabilitate, va crea nedreptati si va aduce privilegii necuvenite unora si obligatii excesive altora, a declarat viceguvernatorul Bogdan Olteanu, intr-o conferinta de presa in care a anuntat ca BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis sa retrimita in Parlament proiectul de lege sau sa sesizeze Curtea Constituţionala.

„BNR are trei tipuri de argumente pe baza carora propune presedintelui României o decizie de retrimitere a Legii catre Parlament si/sau de verificare a constitutionalitatii acesteia. Sunt argumente de stabilitate financiara, juridice si de natura etica. (…) E un efort comun in care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, as spune, optimist. Avem acelasi scop, ramâne sa trasam drumul, pentru a fi siguri ca nu punem sacii in caruta care este deja plina”, a explicat Bogdan Olteanu, intr-o conferinta de presa pe tema Legii privind darea in plata , care permite clientilor cu credite ipotecare sa stinga datoriile daca predau casa bancii.

Viceguvernatorul BNR a explicat ca se pot identifica trei categorii de credite cu garantii sub forma de ipoteca:

Creditul ipotecar este creditul la care s-a constituit ipoteca pe imobilul cumparat (credite pentru achizitia de locuinte);
Creditul pentru alte investitii imobiliare este creditul care se obtine pentru constructia de imobile, caz in care nu se poate institui ipoteca pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile;
Alte credite cu garantii imobiliare – se refera la credite de consum, descoperiri de cont etc. care sunt acoperite cu garantii imobiliare (cladiri rezidentiale, cladiri comerciale, terenuri, alte ipoteci imobiliare).

25 de persoane fizice au credite de peste 1 milion de euro

Potrvit lui Bogdan Olteanu, la sfârsitul lunii octombrie 2015, se aflau in derulare 491.600 de contracte de credit cu garantii ipotecare/imobiliare acordate unui numar de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite).

Din totalul acestor credite doar aproximativ 37% erau credite ipotecare, pentru achizitie de locuinte. Diferenta de circa 63% sunt credite pentru investitii imobiliare sau alte credite cu garantii imobiliare.

Suma restanta totala la creditele cu garantii ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achizitia de locuinte.

Totodata, viceguvernatorul BNR a aratat ca 1.317 persoane au luat credite cu valori intre 150.000 si 500.000 de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori intre 500.000 de euro si 1 milion de euro.

“21 de persoane au luat credite cu valori intre 1 si 2 milioane de euro si 4 persoane au luat credite cu valori peste 2 milioane de euro”, a spus Bogdan Olteanu, adaugand ca aceste date indica faptul ca exista credite pentru care nu se justifica o functie de protectie sociala a legii.

Mai mult, se observa ca, pe masura ce creste valoarea creditului, se inrautateste disciplina de plata – riscul de neplata (raportul dintre suma restanta si suma datorata) creste astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150 de mii de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro, si 100% pentru creditele pentru investitii imobiliare, a explicat Olteanu, adaugand ca in forma actuala, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiara si functionarea institutiilor de credit si putind conduce la costuri pentru contribuabil.

Dispare Prima Casa

Initiatorii au respins ideea restrângerii aplicarii legii exclusiv persoanelor in nevoie, invocând argumentul ca astfel s-ar crea o discriminare neconstitutionala. “O asemenea sustinere este fundamental eronata. Din punct de vedere juridic, egalitatea cetatenilor, prevazuta la art. 16 din Constitutie, presupune ca legea se aplica in mod egal oricarui cetatean care indeplineste conditiile cerute prin legea respectiva, iar nu ca legea ar trebui sa trateze identic cetatenii”, a explicat Olteanu, argumentand ca in caz contrar, ar insemna ca intreaga legislatie sociala, care trateaza cetatenii in functie de nevoi, sa fie neconstitutionala.

Totodata, viceguvernatorul a explicat ca legea va face cu mult mai greu accesibile creditele ipotecare pentru cei ce vor dori sa cumpere case in viitor. In cazul creditelor ipotecare acordate in conditii de piata, este de asteptat ca avansul solicitat debitorului sa ajunga undeva intre 35% si 50%, ceea ce va fi de nesuportat.

“Creditul de tip Prima Casa va disparea cu totul, câta vreme garantia statului nu va mai putea fi acceptata, ea fiind stinsa prin efectul legii in cazul unei decizii de dare in plata. Altfel spus, aceasta solutie legislativa are consecinte dramatice asupra sanselor generatiei viitoare de a dobandi o casa accesând un credit ipotecar”, a spus Bogdan Olteanu.

Legea privind darea in plata a fost adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de for legislativ decizional, la sfarsitul lunii noiembrie si a fost trimisa spre promulgare presedintelui Klaus Iohannis. Acesta o poate promulga sau o poate retrimite Parlamentului. De asemenea, legea ar putea fi contestata la Curtea Constitutionala.