BizRemote: Cum văd medicii actuala situație

BizRemote: Cum văd medicii actuala situație

De mai bine de o lună, românii trăiesc și resimt aceeași realitate. Starea de urgență vine cu provocări dintre cele mai mari pentru noi toți, indiferent că vorbim la nivel de individ sau de companie. Însă, mai devreme sau mai târziu, vom depăși aceste vremuri cu responsabilitate și asumare, vom învăța să le gestionăm consecințele și ne vom adapta, pentru a doua oară în decurs de câteva săptămâni, la o nouă realitate, una mai  prietenoasă.

Cei care resimt altfel situația actuală sunt medicii. Aceștia au o responsabilitate dublă atât față de ei și familii, dar mai ales față de pacienți și problemele lor de sănătate, deci vorbim și de un risc de expunere mai mare. 

Am stat de vorbă cu trei medici din cadrul clinicilor MedLife despre cum li s-a schimbat activitatea în timpul pandemiei, care a fost interacțiunea dintre medic și pacient, ce provocări au avut de depășit pentru ca activitatea lor, dar mai ales pacienții, să nu aibă de suferit.

Am aflat că pandemia actuală ne-a împins spre a găsi noi metode și practici prin care să avem grijă de sănătatea noastră. Majoritatea cadrelor medicale au implementat soluții inteligente și oferă pacienților consultații online. Desigur, fiind o situație excepțională, cu care nu ne-am mai confruntat vreodată, deocamdată ne adaptăm acestor practici și învățăm treptat mersul lucrurilor, mai ales că nu putem ignora faptul că o bună parte dintre români nu cunosc sau nu știu cum să folosească instrumente digitale.

Astfel, nu ne miră că în timp ce pacienții tineri sunt încântați de consultațiile online și  utilizează cu ușurință platformele puse la dispoziție de către medici, vârstnicii întâmpină dificultăți de accesare, logare, dar și de comunicare. O bună parte dintre aceștia nu pot exprima sau explica simptomele supărătoare, iar în lipsa unei interacțiuni față în față, când comunicarea prin limbajul corpului se pierde, medicii depun eforturi mai mari pentru a-i înțelege și ajuta cu diagnostic și medicație.

Totodată, faptul că medicii nu sunt încurajați sau acoperiți deontologic să ofere consultații și medicație online nu ajută. Conform articolului 25 din Codul de deontologie medicală al Colegiul Medicilor din România, cadrele medicale nu pot diagnostica decât în baza unei examinări personale și nu mediată de către pacient. În contextul actual, când distanțarea socială și izolarea sunt cele mai sigure metode de prevenție și protecție împotriva contactării virsului, dacă medicii nu ar pune la dispoziție consultațiile online, pacienții ar fi obligați să se deplaseze la cabinetul acestuia, chiar și pentru interpretarea unor analize sau pentru oferirea unor recomandări medicale.

Însă în ciuda tuturor avantajelor pe care le-ar aduce consultațiile online, provocările cu care se se confruntă vârstnicii în accesarea acestor canale reprezintă unul dintre motivele pentru care MedLife experimentează cu instrumente și tehnici de comunicare digitală, astfel încât afecțiunile pacienților din toate categoriile de vârstă să poată fi monitorizate și consultate de către medici.

Dr. Vlad Stroescu, psihiatru MedLife

Cum s-a schimbat activitatea dvs. de când lucrați remote și țineți consultațiile online?

În toată această perioadă am oferit consultații de la distanță, online, dar și la cabinet, față în față cu pacientul. Până nu demult, numărul pacienților care, de obicei, veneau la cabinet scăzuse drastic. Acum sunt semne de revenire, ceea ce nu e neapărat un semn bun, ci un semn că mulți oameni vulnerabili și-au atins limitele la care mai pot tolera izolarea. Desigur, a crescut și numărul de solicitări online.

Cum răspund pacienții la acest tip de consultație?

Fiecare om e unic și cred că e încă greu să trasăm statistici. De răspuns, răspund acestui tip de consultație, iar asta ajută mult. Încercăm să strângem rândurile prin orice mijloace, respectând distanțarea fizică, inclusiv în ceea ce privește relația medic-pacient. 

Este prima dată când oferiți consultații video sau prin telefon?

De când mă știu am dat numărul meu de telefon tuturor pacienților, dar niciodată n-am îndrăznit să numesc comunicările noastre la distanță „consultații”. Nici acum nu îndrăznesc încă. Deși astfel de interacțiuni îmi angajează întreaga răspundere, aș vrea ca și legislația în vigoare, deficitară actualmente, precum și Colegiul Medicilor, să recunoască oficial aceste lucruri. 

Este ecranul o barieră?

Bineînțeles că este. Anumite elemente sociale non-verbale nu mai sunt posibile prin ecran. Se pierde puțin de spontaneitate, probabil vom recupera din ea pe măsură ce va progresa tehnologia, pentru că acum chiar și cea mai mică întrerupere, de jumătate de secundă, se simte în conversație. Nu cred că ecranul va putea vreodată înlocui cu succes întâlnirea fizică, confidențială, profesională, din cabinet. Dar e clar că ecranul poate face mai multe decât ne imaginăm. Și asta știam dinainte de pandemie: România e o țară cu o enormă diaspora ce preferă să păstreze legătura cu medicii din țară, din multe motive. 

A crescut volumul solicitărilor pentru consultații medicale online în această perioadă?

Da, și e normal. Nevoile oamenilor nu au dispărut, multă lume are nevoie de ajutor, dar ezită, pe bună dreptate, să meargă la spital sau policlinică, de teama infecției cu Covid-19. Și ordinele autorităților limitează accesul la servicii medicale. Dar oamenii încă suferă, încă au nevoie de sfaturi.

Se pot elibera rețele pentru schemele de medicație în urma consultațiilor online?

Din păcate, statul nu a reglementat suficient această situație. E posibil, pentru rețetele compensate electronice. Nu e nicio prevedere pentru cei care nu sunt în contract cu CNAS. În multe cazuri, noi, medicii, găsim formule de a comunica la distanță cu colegii noștri, farmaciștii, pentru a putea fi onorate eventualele prescripții. Anumite prescripții frecvente în psihiatrie, pentru medicamente cu regim special, nu pot fi însă onorate decât cu formulare de prescripție în original, ceea ce e o mare limitare. Când e însă nevoie de tratamente mai complexe, putem oricând să invităm pacientul de la distanță să ne viziteze și la cabinet, dacă riscul de a nu o face e mai mare decât riscul potențial de infecție (de exemplu în urgențe).

Medicii psihiatri își continuă activitatea și oferă consultații online, dar și fizice, la cabinet, atunci când situația o cere. Instrumentele digitale și, implicit, platformele video prin intermediul cărora pacienții pot fi ajutați, sfătuiți și ascultați de către medicii se dovedesc a fi instrumente de bază în relația medic-pacient în această perioadă și, de ce nu, și pe viitor, dacă se întrunesc prevederile legale necesare. Desigur, pentru cazurile care reprezintă urgențe sau care pot deveni ori pentru prescripția medicației necesare, medicii recomandă pacienților să se prezinte la cabinet.

Dr. Nicolae Mircea Panduru, Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în cadrul MedLife

Cum s-a schimbat activitatea dumneavoastră de când lucrați remote și țineți consultațiile online?

Sunt multe lucruri care au rămas neschimbate, ținând cont că majoritatea medicilor, cât și eu, am dat mai mereu sfaturi telefonice, de la distanță. Noutatea vine din faptul că acum trebuie să fiu în fața unui calculator în cabinetul clinicii. Chiar și așa, sunt lucruri care au rămas neschimbate, cum este timpul dedicat activității medicale.

Ceea ce s-a schimbat este modul de lucru și procedura standard de consultație, în comparație cu cea oferită față în față cu pacientul, când nu mai poate fi efectuat examenul clinic, astfel că s-au înlocuit câteva obiceiuri și s-au adaptat altele. În primul rând, timpul alocat anamnezei (istoricul bolii, investigarea simptomelor) a crescut și încerc să aprofundez mai detaliat această parte a conversației.

Apoi, am încercat să educ pacientul în ceea ce privește auto-examinarea (anumite manevre pe care să le efectueze singur), încercând să suplineasc imposibilitatea de a-l examina eu însumi. În al treilea rand, a crescut circumspecția privind diagnosticele diferențiale potențial grave sau urgente. În aceste cazuri, recomand fără exitare prezentarea fizică în clinică.

Cum decurge un consult online pentru dumneavoastră?

Consultația online nu mai este un simplu sfat medical. Ea este o consultație în absența tuturor datelor posibile de strâns la un moment dat (ex. examenul fizic). Astfel, consultația online este la fel ca atunci când ai conduce o mașină, fiind un șofer experimentat, însă ai jumătate din tabloul de bord este acoperit sau lipsește și ți se cere să mergi cu mașina fără să depășești limita legală de viteză când treci pe lângă radar. În aceste condiții ai două posibilități.

Fie mergi foarte încet, să fii sigur că nu depășești viteza, chiar dacă ești claxonat de ceilalți din trafic, fie îți asumi un risc mai mare și accelerezi până când crezi că ai atins viteza legală. În această situație te poți uita la celelalte mașini din trafic, care au toate ustensilele de bord, sau poți încerca să îți amintești cam care era viteza corectă din experiența ta anterioară.

În cazul consultațiilor online, nu te joci însă cu o amendă de circulație, ci cu viața și sănătatea pacientului, dacă încerci să rezolvi probleme cu bordul acoperit. Apoi, mai este un aspect de legalitate, moralitate si bună creștere la mijloc – eu cel puțin sunt pus între mai multe ciocane și nicovale cu aceste consultații online.

Pe de o parte, trebuie să îmi respect valorile personale, din care bunul simț și moralitatea sunt de bază,  și, pe de altă parte, să îmi respect normele deontologice și jurământul profesional. Acest jurământ profesional este o parte din sensul vieții mele – de a fi aproape de pacienți, indiferent de situație și de riscuri. Situarea mea între ciocan și nicovală se întâmplă deoarece, conform articolului 25 din Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România „orice decizie medicală se va baza în primul rând pe examinarea personală și nemediată a pacientului” în afară de unele situații excepționale care nu pot fi înlăturate.

Deci fiecare medic alege cum și în ce măsură oferă consultațiile online?

Conform Colegiului medicilor, eu nu am voie să pun diagnostic și să prescriu tratament în urma unei consultații online și atunci nu văd cum aș putea să ajut pacientul. Dacă aleg să respect ceea ce spune Colegiul medicilor atunci mă transform doar într-un ascultător pasiv al acestuia, iar când el mă întreabă ce diagnostic și ce tratament are nevoie, eu ar trebui să îi spun că nu îl pot ajuta. Apoi să îi explic că mi se interzice să iau astfel de decizii în urma consultației online, dar că el trebuie să plătească timpul în care eu l-am ascultat, chiar dacă nu îl pot diagnostica sau ajuta. Atunci mi-aș încălca jurământul – dacă aș fi sigur de diagnosticul sau tratamentul de care are nevoie si nu i le-aș spune. În plus, aș încălca și orice regulă a bunului simț cerând bani fără să ofer un serviciu util.

Reversul medaliei este dacă aș încălca prevederile Colegiului medicilor, punând un diagnostic și prescriind un tratament. Atunci aș simți că mi-am păstrat jurământul profesional de a-mi ajuta pacientul, însă ar fi o încălcare a prevederilor codului deontologic profesional al colegiului. Dilema se complică și în acest caz cu valorile personale, deoarece încălcarea normelor colegiului medicilor este o problemă de etică și moralitate, dar nu aș mai avea același sentiment de inutilitate ca medic și de lipsă de bun simț, legat de plata consultației.

Eu sunt norocos, deoarece în specializarea mea pe diabet, nutriție și boli metabolice majoritatea diagnosticelor sunt biochimice (analize de laborator) sau mecanice (cântărirea și măsurarea) și nu bazate pe examenul obiectiv. Chiar și așa, dilema rămâne… Poate ar fi util ca România să analizeze dacă este necesar să se alinieze sau nu țărilor avansate, în care consultațiile la distanță, cu diagnostic și tratament, fac parte din gama seviciilor medicale uzuale acordate pacienților.

Cum răspund pacienții la acest tip de consultație?

Pacienții răspund în funcție de vârstă și de abilitățile de a manevra tehnologia. Totuși, majoritatea sunt entuziaști, pentru că nu trebuie să se mai deplaseze, chiar dacă necesită ajutor din partea copiilor în  stabilirea legăturii online. Entuziasmul și mulțumirea cresc la vizitele de control, când văd rezultatele, chiar dacă la început poate au fost reticenți.

Cum privesc pacienții noua formă de consultație?

Majoritatea o privesc ca o soluție împotriva pandemiei. Aici aș face o remarcă legată de faptul că vârsta medie a pacienților cu diabet este de 60 ani, iar în această perioadă consultațiile de nutriție aproape au lipsit, nefiind considerate, probabil, atât de urgente de către pacienți. Nu știu cum privesc pacienții de alte vârste acest tip de consultații, însă cel mai probabil tinerii o văd ca pe o soluție utilă și pentru viitor.

Cum simțiți că reacționează pacienții – sunt mai relaxați, sunt mai stresați din cauza tehnologiei?

Cred că avem pacienți de ambele părți ale problemei. Stresul cauzat de tehnologie, care, evident, poate să apară la persoanele care nu și-au dezvoltat abilitățile tehnologice necesare până acum. Totuși, acest stres este contrabalansat de faptul că se pot pregăti din timp în confortul propriei locuințe și, de obicei, sunt alături de copii sau nepoți în consultație. Însă ecranul poate ajuta mult pacienții care la detectarea „mirosului de spital” sau apropierii de halatul alb al medicului pot deveni anxioși și dificili, iar acun sunt mai relaxați.

Este ecranul o barieră?

Din punct de vedere al comunicării, de obicei nu, deoarece un zâmbet larg și o voce blândă trec mult dincolo de ecran. Din punct de vedere medical, uneori da, pentru că nu avem încă uneltele cu care să înlocuim întotdeauna examenul clinic.

Pentru medicii specializați pe diabet, nutriție și boli metabolice procesul de consult, recomandări și medicație poate fi mai accesibil prin intermediul platformelor online, deoarece ei se bazează pe analizele de laborator ale pacientului și nu pe baza unui examen obiectiv. Chiar și așa, medicii se pot confrunta cu situații dintre cele mai delicate, practicile de la distanță nefiind reglementate în vreun fel. În orice caz, deschiderea pacienților față de acest tip de consult poate alinia România în rând cu alte state avansate din punct de vedere al infrastructurii medicale digitalizate.

Dr. Silvia Militaru, medic primar hematologie și medicină internă MedLife

Cum s-a schimbat activitatea dvs. de când lucrați remote și țineți consultațiile online?

Ca număr de ore este ușor redusă, dar încărcată emoțional în cea mai mare parte, pentru că încerci să suplinești cu un efort mental suplimentar faptul că nu există un consult clinic al pacientului. Vrei să extragi maximum de semnificații medicale din discuția cu pacientul și, eventual, vizualizarea și interpretarea unor investigații medicale.

Cum răspund pacienții la acest tip de consultație?

Pacienții tineri, de până în 40-45 de ani, s-au adaptat din mers acestui tip de consultație. În schimb, pacienții mai în vârstă, care provin din mediul rural mai ales, se confruntă cu dificultăți de conectare și aderență. De obicei, rudele tinere le intermediază conexiunile.

Cum simțiți pacienții – sunt mai relaxați sau sunt mai stresați din cauza tehnologiei?

Majoritatea pacienților consideră aceste schimbări de organizare și comportament binevenite, pentru că se simt protejați de expunerea la COVID-19. Faptul că am facilitat comunicarea dintre medic și pacient, mai ales pentru interpretarea unor investigații și oferirea unor recomandări, a fost o mișcare pe care pacienții au îmbrățișat-o.

Este ecranul o barieră?

Mă străduiesc zilnic să nu fie, dar, uneori, chiar este nevoie de consult clinic. Atunci când informațiile pe care le primesc la consultul online nu sunt suficiente pentru a oferi un diagnostic, o concluzie sau o orientare diagnostică, recomandă consultul fizic, la cabinet.

Se pot elibera rețele pentru schemele de medicație în urma consultațiilor online?

În cazul medicației cu regim particular, cum sunt antibioticele, de exemplu, trebuie cântărită foarte bine argumentația din punct de vedere medical. Medicațiile simptomatice pentru sfera digestivă, reumatică etc., se pot lua și fără rețetă.

Medicii specializați în hematologie și medicină internă întâmpină mai multe provocări în procesul de consultație oferită online. Asta pentru că în lipsa unui consult clinic, medicul trebuie să extragă din discuția cu pacientul toate semnificațiile medicale implicate pentru a-l putea orienta către un anumit diagnostic. În lipsa unei discuții față în față, pacientul nu poate transmite sau explica toate simptomele problematice. În orice caz, cu timpul, pacienții care încă nu s-au familiarizat cu aceste tehnici online, se vor alinia noului val de schimbare din considerente de timp, mai ales.

Credit foto: ID 147554544 © Chernetskaya | Dreamstime.com