Biz Italia: România ca a doua țară – Giulio Bertola, Confindustria România

Biz Italia: România ca a doua țară – Giulio Bertola, Confindustria România

A fost creată în 2011, dar este activă în România ca Patronat recunoscut de Guvern încă din 2005 ca „Unimpresa România”, susținând și apărând interesele mediului de afaceri italian activ local. Am avut o conversație lungă și interesantă cu Președintele Confindustria România, Giulio Bertola, care a pornit de la primul său contact cu țara noastră, decizia de a se stabili aici, cum percepe el țara noastră și legătura dintre România și Italia, și care a avansat spre programe în care a fost implicat în ultimii ani și ce își propune pentru acest an Confindustria România.

Ce v-a determinat să alegeți România și când ați făcut acest pas?

Adesea alegerile sunt făcute întâmplător iar apoi se transformă din alegeri întâmplătoare în alegeri firești doar pentru că îți urmezi instinctul, chiar dacă nu ai încă conștientizarea deplină a dimensiunii lucrurilor cu care te vei confrunta.

În 1998 mi-a fost pusă prima ștampilă de intrare în România pe vechiul meu pașaport. Din 1999 până în 2005, au fost 6 ani de interacțiuni ocazionale între Italia, România și Brazilia, deoarece făceam încă parte din consiliul de conducere al unei importante societăți industriale din domeniul automotive cu 4.000 de angajați și peste 220 de milioane de euro cifră de afaceri anuală.

La finalul acestei experiențe solicitante, nu doar din punct de vedere profesional, ci și emoțional, în 2006 mi-am stabilit reședința permanentă la București pentru a sprijini un important proces de internaționalizare a unei companii italiene în sectorul energetic.

În cadrul acestui plan strategic de privatizări naționale, datorită calității muncii depuse și a notorietății brandului cu care colaborasem, am avut ocazia să susțin prin activitatea de consultanță intrarea în România a multor alte multinaționale din domenii precum transporturi, industrie, retail și banking, fără a fi nevoit să renunț la activitatea mea antreprenorială contextuală care astăzi este reprezentată de o echipă consolidată de experți în sectorul comunicației digitale având clienți internaționali importanți.

Care ați spune că au fost cele mai mari schimbări pe care le-ați observat de atunci și până acum cu România?

Într-o țară în curs de dezvoltare, cu o lungă și importantă perioadă de creștere economică și odată cu aderarea la Europa, schimbările au fost epocale și s-au manifestat într-un climat de multe ori de prea mult entuziasm și prea puțină viziune asupra repercusiunilor, chiar și negative, în anii ce aveau să urmeze.

În fiecare întreprindere sau evoluție economică a unei țări, este important să existe acea sensibilitate și pregătire care să indice cât de mult vor deveni mai puțin importanți indicatorii de creștere imediată în raport cu valorile economice a ceea ce, de fapt, se va pierde pe termen mediu/lung din cauza superficialității, lipsei de organizare și slabei planificări.

Din păcate, în ultimii 15 ani, România a primit sute de milioane de euro din partea Europei pe care nu a știut să le folosească pentru a îmbunătăți sectoare fundamentale, precum infrastructura rutieră, sistemul public de sănătate și educația.

De aici a luat naștere fenomenul Diasporei, plecarea celor mai bune resurse ale țării în Europa de Vest, determinând o lipsă a forței de muncă calificate în România sau stabilirea unor investiții în alte țări vecine pentru a reduce costurile de transport.

Companiile cu o organizare stabilă în România, în schimb, trebuie să facă față reglementărilor și legilor destinate transferării sarcinilor statului asupra persoanelor fizice, precum concediul de maternitate care durează 24 de luni și care creează probleme în ceea ce privește cursurile de formare în perioada de recrutare și revenire în cadrul companiei, având ca rezultat penalizarea indirectă a femeilor care, mai ales în România, constituie o resursă extraordinară.

Există apoi fenomene recurente, precum cel al nașterii burgheziei mijlocii, care nu mai are o pondere hotărâtoare așa cum se întâmpla în trecut în Italia, tocmai datorită diferenței de context mondial în care ne aflăm astăzi, ceea ce s-a dovedit un accelerator temporal pentru multe aspecte vitale pentru planetă: climatice, energetice, de sănătate și, prin urmare, economice.

Ce v-ați dori să se mai schimbe?

La acest tip de întrebări, aproape toți intervievații vorbesc despre o listă foarte lungă de lucruri care nu funcționează, pe care toată lumea le cunoaște și care de 20 de ani încă nu s-au schimbat.

Consider că punctul de cotitură stă într-un singur punct care ar avea impact asupra întregii organizații și vieții unei țări: schimbarea radicală de mentalitate nu doar a celor care guvernează, ci și a populației.

Fără un dialog real cu partenerii sociali, politica va avea întotdeauna o viziune limitată asupra a ceea ce trebuie abordat pentru a asigura o creștere solidă și durabilă și, prin urmare, pentru a îmbunătăți siguranța și calitatea vieții cetățenilor săi. În același timp, nu se poate renunța la o implicare mai mare din partea populației, care trebuie să își dea seama cât este de important să își pună în valoare propria țară, mai ales în afara propriilor granițe.

Românul este un cetățean european matur, conștient de drepturile sale, exigent, care recunoaște calitatea produselor și a serviciilor, dar totuși prea individualist și uneori lipsit de respect față de regulile pe care le interpretează drept simple și inutile impuneri, având dreptul de a fi încălcate, mai degrabă decât ca pe un ajutor pentru o conviețuire civilizată între oameni.

Este o cale lungă, inevitabilă și este nevoie de o întreagă generație, așa cum s-a întâmplat și în istoria altor țări din Europa, inclusiv în Italia.

De asemenea, este necesară creșterea toleranței zero față de corupție, un fenomen devastator și greu de eradicat care afectează fiecare națiune. În România mai există încă mentalitatea că fenomenul corupției reprezintă o scurtătură pentru a obține ceea ce îți dorești sau pentru a evita întârzierile birocrației mereu presante.

Este nevoie de investiții mai mari și în sistemul public de sănătate și o mai mare interacțiune între sectorul public și cel privat. Este bine să privim cu deosebită atenție către noile frontiere ale tehnologiei și telemedicinei însă să investim mai întâi în structura de bază a sănătății: clădiri, utilaje, campanii constante de prevenire, protocoale rigide de sănătate pentru a asigura igienizarea spitalelor pentru a evita infecțiile inutile și a crește investițiile în ceea ce privește întregul personal sanitar care trebuie să dispună de echipamente de protecție precum și de instrumente adecvate pentru a putea opera în prima linie cu mai multă siguranță.

Cum ați caracteriza colaborarea economică și prietenia dintre România și Italia?

Istorică, economică, dar și umană, prin urmare UNICĂ! A vorbi doar despre interacțiunea economică dintre cele două țări ar fi de neconceput dacă ne gândim la circulația continuă de persoane care a caracterizat această relație în ultimii 20 de ani.

Italieni în România și români în Italia, iată cum au luat naștere familiile italo-române care astăzi își găsesc cea mai importantă evoluție în noile generații, mărturie a acestui extraordinar parteneriat uman între două țări.

Românii din Italia au evoluat de la simpli muncitori la antreprenori, creând noi locuri de muncă și aducând valoare țării gazdă. Italienii din România s-au implicat și în privatizări majore, precum în distribuția de energie și au creat importante unități industriale cu un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă din România.

Numeroasele familii italo-române, care au dat naștere deja noilor generații reprezintă cea mai bună mărturie a comuniunii dintre italieni și români.

Care ați spune că au fost cele mai mari realizări ale Confindustria România până acum și de ce?

În toți acești ani am încercat mereu să-i fac pe colaboratorii mei să înțeleagă faptul că povara de a reprezenta o instituție este mult mai mare decât onoarea care derivă din aceasta și, prin urmare, dacă te hotărăști să preiei cel mai prestigios rol la nivel de asociație, Președinția, trebuie să fii  conștient și de marea responsabilitate pe care această funcție o implică.

A ști să te raportezi și să înțelegi bine funcția unei uniuni de societăți, într-un context economic și social precum România, reprezintă elementul fundamental pentru a avea succes.

Acceptarea unui Patronat al investitorilor străini de către acest sistem de țară nu derivă în mod automat din recunoașterea birocratică ci din autoritatea exprimată în abordarea problemelor și oportunităților care afectează România, în încercarea de a oferi soluții concrete. De multe ori succesele obținute și propunerile pe care le-am făcut în acești ani au fost și rezultatul unei analize atente a celor care, în alte țări, greșiseră deja urmând alte căi.

Aș dori așadar să menționez cel puțin trei rezultate extraordinare demne de remarcat.

Protocolul de colaborare dintre Confindustria România și confederația sindicală a lucrătorilor CNS Cartel Alfa. Desfășurând misiuni din două poziții diferite și menținând o autonomie operațională totală, fără a denatura rolurile respective, patronale și sindicale, am reușit să identificăm această extraordinară convergență asupra unei idei simple și firești, aceea de a pune în valoare individul și familia sa ca bun principal care trebuie protejat într-o astfel de gravă situație de criză la nivel sanitar și economic, indiferent de funcția sau rolul  pe care îl deține în cadrul societății.

Un act istoric, ce denotă o mare responsabilitate socială, un mesaj către celelalte forțe ale țării, pentru că în fața unei crize sanitare epocale devine vital ca activitățile și abilitățile se poată să conveargă într-un proiect unic, identificând imediat o sinergie operativă, esențială în faza de implementare a unei relansări a activităților.

Un alt Protocol strategic a fost cel semnat cu Federația Sanitas, organizație sindicală care reprezintă interesele a peste 100.000 de membri din toate categoriile profesionale în domeniul sănătății și asistenței sociale. Prin acest protocol de cooperare, cele două entități își propun să dezvolte acțiuni comune care vizează îmbunătățirea siguranței sanitare a personalului din unitățile medicale și a sănătății generale a populației din România, demonstrând astfel solidaritatea Italiei față de România, într-o perioadă atât de dificilă. În ultimele 24 de luni, Confindustria România s-a implicat în raporturi instituționale între Italia și România pentru a asigura o circulație adecvată a persoanelor (antreprenori, manageri, experți) între cele două țări, urmărind constant evoluția pandemiei și reglementările din ambele teritorii, adoptând chiar și poziții ferme față de Ministerul italian al Sănătății.

Nu în ultimul rând, aș dori să subliniez angajamentul, în calitate de Președinte al Asociației, de a participa la lucrările Grupului de Lucru dedicat Diasporei în cadrul Președinției României, prezidat și coordonat de consilierul de stat, Sandra Pralong.

Confindustria România, în numele marilor investiții italiene din țară, participă constant și proactiv la lucrările acestui Grup ce își propune să identifice proiectele potrivite pentru a încuraja întoarcerea în România a profesioniștilor specializați din Diaspora.

Bineînțeles, la cele de mai sus se adaugă activitățile zilnice de informare și suport pentru companiile noastre asociate și implicarea în rezolvarea problemelor de importanță națională, precum creșterea costurilor forței de muncă, schimbarea sistemului de impozitare, creșterea disproporționată a costului energiei, lipsa forței de muncă calificate și multe altele.

Care este țelul Confindustria România din acest punct de vedere pentru 2022?

După 20 de ani petrecuți în România, România este acum a doua mea patrie. Sunt convins că am oferit multe, dar am primit și multe atât în ​​ceea ce privește oportunitățile, cât și în ceea ce privește creșterea profesională. Și tocmai în această perspectivă nu pot, mai ales la nivel emoțional, să nu contribui la încercarea de a îmbunătăți unele aspecte penalizatoare pentru România.

Prin urmare, vom continua să lucrăm în direcția unei asistențe medicale mai bune și accesibile pentru lucrători și familiile acestora, români și străini; vom continua în direcția toleranței zero față de fenomenele de corupție, care dăunează și liberei concurențe între companii; vom încerca să sprijinim toate acțiunile utile pentru o mai bună societate plecând și de la sistemul școlar care trebuie să primească mai mult sprijin din partea statului, prin crearea unui număr mai mare de grădinițe publice; ne vom concentra pe sporirea patrimoniului consolidat al lanțurilor noastre de producție locale, consolidate de peste 20 de ani, care se numără printre cele mai potrivite soluții pentru a găzdui relocarea producțiilor de pe piețele asiatice.

În acest sens, România ar putea juca un rol deosebit de important în ceea ce privește independența treptată față de furnizarea de componente electronice din China. Și pentru a încheia, dispunem de un task force pentru a interpreta mai bine oportunitățile PNRR destinate României, o oportunitate unică de a aduce o schimbare în țară. Atenția noastră, în acest caz, va fi caracterizată printr-o analiză imediată și promptă a capacității și posibilității companiilor noastre membre de a putea profita de această importantă oportunitate, în funcție și de istoricul licitațiilor anterioare și a câștigătorilor din ultimii 5 ani.

În 2018 ați adus în România  proiectul de tip mutual Mutua MBA, un proiect italian inovator de asistență medicală, ce vine în sprijinul antreprenorilor, dar şi al familiilor din Diaspora. Ce planuri ați avut cu acest proiect și cum a evoluat el în timp?

Sunt foarte mândru că m-am ocupat de prima internaționalizare a unei societăți italiene de ajutor reciproc în străinătate. Mutua MBA este cea mai mare societate italiană de ajutor reciproc în domeniul sănătății ca număr de asociați, numărând peste 2.000 de promotori, peste 350.000 de persoane asistate, 1 centru de asistență telefonică cu 40 de operatori de call-center, peste 8.500 de structuri medicale afiliate, peste 100.000 de dosare medicale analizate anual, nicio excludere în ceea ce privește accesul, contribuțiile la nivel de nucleu familial nu au limită de membri iar cota de contribuție este foarte accesibilă. Mutua MBA nu este o asigurare deoarece acţionează ca o societate de ajutor reciproc şi are ca scop protejarea sănătăţii şi a calităţii vieţii membrilor săi. În plus, puterea de negociere garantată de numărul mare de membri permite MBA să obțină acorduri medicale strategice și să implice structuri private care se bucură de cea mai bună reputație. Cultura ajutorului reciproc nu este cunoscută de mulți și acest lucru nu permite persoanelor să se poată proteja în mod adecvat. Formele tradiționale de asigurare nu sunt accesibile oricui din cauza dificultăților de acces și a costurilor, așa că multe persoane renunță, în speranța că vor fi scutiți de probleme de sănătate. Consider însă că nu este înțelept să te bazezi pe noroc, mai ales în aceste vremuri în care bolile grave sunt în creștere.

Prevenire, Sănătate, Asistență și Suport. Echipa de specialiști MBA a dezvoltat unul dintre cele mai complete planuri de asistență medicală disponibile astăzi pe piață care nu are nimic de-a face cu polițele de asigurare tradiționale, Mutua fiind pe viață. De fapt, MBA primește persoane de orice vârstă, profesie, indiferent de starea lor de sănătate sau de istoricul medical și le oferă asistență pe întreg parcursul vieții. A face afaceri astăzi este ca și cum ai fi un erou pe front, însă profesionalismul și tenacitatea nu sunt suficiente fără binele primordial și anume sănătatea!  

În toți acești ani am întâlnit sute de întreprinzători italieni în România, unii au renunțat, alții chiar au murit, însă mulți sunt încă aici și luptă în fiecare zi pentru ceea ce au construit iar acest lucru le permite și altora să sosească.

Din acest motiv, consider că era o datorie să pun la dispoziția tuturor italienilor și românilor, la un preț foarte accesibil, un plan de asistență medicală de încredere și modern, cu posibilitatea de a fi tratat în România dar și în Italia.

Ați fost recent ales Vicepreşedinte al Federaţiei Patronale Confindustria Est Europa şi delegat pentru Sănătate şi Filiera Industrială a Sănătăţii. Ce reprezintă acest lucru pentru dvs și ce vă propuneți din această nouă poziție?

Pot să declar că a deveni Președinte Confindustria România în 2020, în luna în care a fost emisă prima Ordonanță Militară de Urgență, din cauza covidului, iar un an mai târziu, să fiu ales Vicepreședinte Adjunct delegat pentru Sănătate pentru întreaga Europă de Est (12 țări), cu siguranță nu a fost ușor.

Miile de companii italiene care își desfășoară activitatea în această zonă, întreaga interacțiune economică și circulația persoanelor, între Italia și aceste țări, în contextul unei pandemii care s-a dezvoltat între state, în perioade și cu modalități diferite precum și cu reglementări locale adesea contradictorii, au solicitat o atenție constantă și o muncă intensă de coordonare.

Numitorul comun a fost însă aducerea celor mai bune practici italiene activate în România și în țările aparținând Federației.

Am activat, încă din 2020, un serviciu de teste moleculare și antigenice la domiciliu, acasă sau la birou, cu răspunsuri în 6 ore pe propriul dispozitiv electronic (telefon mobil, computer). Această practică a fost apoi adoptată în 2021 de alte instituții de sănătate din diferite țări.

Am implementat imediat un CRM, cu înregistrare gratuită, care a permis tuturor celor înscriși în CRM să mențină contactul cu centrul operativ din București, mulțumită unei comunicări bidirecționale, indicând și starea de sănătate.

Am fost mereu susținători ai terapiei la domiciliu împotriva Covid-19, sub supraveghere medicală, motiv pentru care ne-am organizat pentru a beneficia de sprijin gratuit din partea unui grup de medici. Acțiunea promptă în combaterea infectării a ajutat sute de asociați Confindustria Romania să evite spitalizarea.

Într-unul dintre cele mai mari momente de criză ale acestei pandemii, a trebuit să inițiez o dezbatere aprinsă cu actualul ministru italian al sănătății, Roberto Speranza, cu privire la circulația antreprenorilor, managerilor și experților noștri, între Italia și țările Federației Confindustria Est Europa, figuri cheie în realizarea investițiilor italiene în această zonă geografică.

De asemenea, m-am concentrat pe nevoia de a proteja unul dintre bunurile cele mai prețioase, personalul medical din cadrul unităților publice, aducând în România o tehnologie avansată care a permis fabricarea de îmbrăcăminte de protecție cu o țesătură deosebit de protectoare și mult mai confortabilă decât cea utilizată în mod tradițional, deoarece este mai ușoară și permite pielii să respire. Am donat astfel sute de combinezoane și halate principalelor spitale – centre covid din București.

Photo 98146829 / Print © Ruletkka | Dreamstime.com