Biz 25 de ani: Apetit nestăvilit pentru tech

Primul număr al Biz vorbea pe copertă despre revoluția internetului, care urma să schimbe lumea afacerilor. În cei 25 de ani care au trecut de atunci, România a devenit o forță regională în IT&C și aici s-au creat branduri tech care au reușit să cucerească lumea. O poveste scrisă în 0 și 1 de un sfert de secol.

Noi în anul 2000… porneam fascinanta poveste Biz, prima publicație de afaceri din România, într-un peisaj al comunicațiilor cu sub 1 milion de utilizatori de internet (broadband-ul fix era la început de drum), în timp ce telefonia mobilă abia număra peste 2 milioane de clienți, cumulați de patru operatori: Dialog (Orange), Connex (Vodafone), Cosmorom (Cosmote) și Telefonica (preluat de Zapp, ulterior de Cosmote).

O lume avidă de progres prin tehnologie, de noutăți tehnologice, o presiune continuă din partea pieței asupra businessului companiilor din domeniu, obligându-i practic pe jucătorii din domeniu la investiții continue, la inovație de la 0, la inaugurări de proiecte/servicii/tehnologii la nivel de grup.

Prin efortul conjugat internet cafe/rețele de cartier, operatori de comunicații, internetul și comunicațiile electronice în general au cunoscut o evoluție care a făcut din România un punct forte pe harta vitezelor de internet, plasându-ne într-o medie în care doar Singapore și Coreea de Sud ne stătea în față. Desigur, evoluții inegale (la nivel european sau național), cu un decalaj continuu la digitalizare, cu consecințe care și astăzi pun presiune pe mediul economic, dar și administrativ. În același timp, deciziile arbitrului telecom de pe piața locală coroborate cu politicile UE, dar și cu presiunile mediului economic, toți aceşti factori au făcut ca România să cunoască servicii de internet și telefonie între cele mai bune din Uniunea Europeană, cu viteze de download și upload care stârnesc și azi invidie printre ceilalți utilizatori europeni.

Evident, peisajul evoluției tehnologice, în perioada de care ne ocupăm, este mult mai complex, trecând prin numeroase borne, nuanțe sau momente de cotitură, precum criza din 2009 și efectele ei. Cu toate acestea, progresul tehnologic și-a urmat pașii firești, de la WAP-ul telefonului mobil din 2000 la portofelul digital și supercomputer de buzunar din anul de grație 2024, smartphone-ul aproape scoțând din peisajul comercial și tech echipamente precum GPS sau camera foto-video digitală, asigurând acum și plăți wireless sau transfer de bani. Am trecut, alături de întreaga lume, prin mai multe salturi digitale, de la internetul de mare viteză la lumea dominată azi de smartphone-uri, și traversăm chiar acum revoluția AI. Toate au dus la dezvoltarea accelerată a pieței tech locale.

Piața telecom a încheiat 2023 în România la un nivel de 3,4 miliarde euro (comparativ cu vârful de peste 5 miliarde de euro în 2020, când pandemia a contribuit decisiv la un record de utilizare a tehnologiei), internetul fix și mobil generând 37% din totalul veniturilor, telefonia mobilă – 29%, retransmisia programelor TV – 15%, telefonia fixă – 9%. Potrivit raportului ANCOM, au fost înregistrate 23,6 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă, din care două treimi pe bază de abonament. Numărul conexiunilor care au utilizat 5G s-a triplat față de sfârșitul anului 2022, ajungând la un total de 2,3 milioane, iar traficul mediu lunar a fost de aproape 11 GB per locuitor (+32%).

Sectorul IT a crescut anual cu 15%-17%

Piața IT din România s-a aflat în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015 a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro în 2022, potrivit unui raport al ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii). Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro.

Capitalul uman din segmentul de IT și servicii este unul valoros, fiecare angajat producând aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere.

Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. euro. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la
600 de milioane de euro.

Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020.

Hub de gaming

Cu gigantul Ubisoft deja prezent în România încă din anii ’90, studioul Gameloft şi-a deschis biroul românesc chiar în 2000. Se poate spune că au fost companiile care au pus bazele hub-ului regional de mai târziu al industriei de jocuri video.

Astfel, industria dezvoltatoare de jocuri video din România continuă să crească susținut, raportând în 2022 o cifră de afaceri de 332 milioane de euro, bazată pe cea mai mare creștere înregistrată de la an la an din 2014 încoace. Cifra reprezintă o creștere de peste 25% față de anul precedent și este de peste 3 ori mai mare decât cea înregistrată în 2014, după datele RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România). Studiul reconfirmă și tendința pozitivă a evoluției numărului de angajați din industria creativă, în studiourile românești lucrând în prezent în jur de 7.000 de specialiști.

Cu peste 850 de angajați, Amber este cel mai mare studio românesc de dezvoltare jocuri video, prin intermediul partenerilor săi, dispune de o rețea globală de peste 3.400 de specialiști. Amber are sediul central în București și birouri în Botoșani, San Francisco, Los Angeles, Guadalajara, Bogotá, Montreal, Kiev și Manila. Recent, Amber a achiziționat studioul columbian Madbricks.

Apetit pentru startup

Startup-uri precum Druid, FlowX.AI sau FintechOS au atras în ultimii ani investiții de peste 100 de milioane de euro, fiind deja companii implicate în numeroase proiecte și colaborări globale, în timp ce alte startup-uri cu ADN românesc au apărut în afara granițelor României.

Cu fonduri de investiții precum Early Game Ventures, GapMinder, TechAngels sau platforma europeană de investiții SeedBlink, la care se adaugă incubatoare sau acceleratoare de la diverse multinaționale, startup-urile românești au porți deschise către piața globală, dând noi aripi, stimulând apetitul pentru business și inovație.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 386 (16 septembrie – 16 octombrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Ilustrație: ID 111693054 © Elena Derevyagina | Dreamstime.com