Basta cu la dolce vita

Reading Time: 7 minute

Dolce far niente nu mai este dolce. Gustul dulce al unui trai boem a devenit amar, odata cu problemele grave ale economiei mondiale. Italia a reintrat si ea in randul tarilor amenintate de spectrul grav al unei crize profunde, daca nu ia rapid masuri de austeritate si de revenire. Ciao, dolce far niente! Semnalul de alarma a fost tras, din nou, ca si in cazul Americii, de o agentie de rating. Standard & Poor's (S&P) a redus la mijlocul lunii septembrie cu o treapta ratingurile nesolicitate atribuite Italiei, la A+/A-1 la A/A-1 cu perspectiva negativa, din cauza deteriorarii perspectivelor economice si incertitudinii politice, decizia luand prin surprindere pietele. Agentia a plasat Italia, care este a treia economie din zona euro, sub evaluare pentru retrogradare in luna mai, avertizand atunci ca perspectiva de crestere economica se inrautateste, iar guvernul Berlusconi are sanse mici sa inverseze raportul, din cauza divergentelor care exista in interiorul partidului de guvernamant. Inainte de retrogradare, guvernul italian a trecut prin parlament un program de austeritate de 60 de miliarde de euro, care urmareste sa aduca o echilibrare a bugetului pana in 2013. Pare o misiune imposibila pentru membrii guvernului, avand in vedere ca datoria publica a Italiei este de 1.900 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 120% din Produsul Intern Brut (PIB). Cele 60 de miliarde par un mizilic comparativ cu datoria Italiei, insa este nevoie la acest moment de orice masura care poate atenua impactul nimicitor al datoriei asupra PIB-ului. Efectele din zona euro au un impact si mai mare asupra guvernului de la Roma, care trebuie sa ia toate masurile necesare pentru reducerea datoriei si a deficitului bugetar. Suntem intr-un moment in care, pe fondul problemelor tot mai acute din Grecia, orice “zguduire” a euro poate fi fatala. Din pacate, anii in sir de consum necontrolat din partea guvernelor europene si nu numai au avut ca rezultat actuala pozitie extrem de dificila si aparent fara rezolvare in care se afla tarile occidentale. Cangrena economica se intinde de pe un mal al Atlanticului pe celalalt si orice incercare de tratare a ei pare sortita esecului. Paralela nu este intamplatoare, criza datoriilor din zona euro se intinde de la o zi la alta spre noi economii. Din acest motiv, increderea investitorilor in capacitatea guvernului Berlusconi de a evita criza nu a fost intarita de pachetul de cresteri ale taxelor si reduceri de cheltuieli aprobat de parlament. Masurile convenite au venit pe fondul unor tensiuni politice puternice si de lunga durata, iar analistii economici italieni si cei din intreaga lume considera ca programul nu va fi de mare ajutor pentru economia italiana, care stagneaza. “Consideram ca activitatea economica redusa a Italiei face ca tintele fiscale revizuite ale guvernului sa fie greu de atins. In plus, ceea ce noi consideram a fi un raspuns tentativ la presiunile recente din piete sugereaza perpetuarea incertitudinii politice cu privire la abordarea problemelor economice ale Italiei”, se spune in comunicatul de presa transmis de S&P, dupa retrogradarea Italiei. NU MAI E DOLCE VITA Amenintarea care planeaza asupra Italiei nu este recenta, ci treneaza de mai multa vreme, insa reactiile politicienilor nu au fost pe masura. Premierul italian a avut probleme mai importante de rezolvat decat cele ale tarii sale. Dar nici cele mai frumoase femei din lume nu l-au putut feri pe Berlusconi de presiunile internationale asupra Italiei si mai ales asupra obligatiunilor italiene. Astfel ca guvernul a fost nevoit sa cedeze in al doisprezecelea ceas cererilor pentru luarea de masuri de austeritate, care au rolul de a duce la o echilibrare a bugetului pana in 2013. Presiunile internationale s-au intensificat in ultima perioada, avand in vedere ca defaultul Greciei pare tot mai apropiat, ceea ce duce la o deteriorare a viitorului buget al Uniunii Europene. In ciuda aprobarii masurilor de austeritate, eficienta lor nu a convins nici investitorii, nici analistii si nici agentiile de rating. S&P mai precizeaza ca a ajuns la concluzia de retrogradare pentru ca educerea deficitului ar putea fi dificila sau imposibila, deoarece guvernul se bazeaza in mare masura pe cresterea veniturilor intr-o tara unde taxele sunt deja ridicate, iar perspectivele de crestere vor continua sa slabeasca. In plus, dobanzile de pe piata financiara italiana sunt asteptate sa creasca, potrivit estimarilor Standard & Poor’s. Analistii au avertizat ca reducerea ratingului Italiei este un semnal de alarma pentru economia mondiala si este nevoie de alte reactii rapide din partea tuturor institutiilor lumii. Pe de alta parte, masura anuntata de S&P nu a surprins pietele, deoarece investitorii se asteptau la retrogradarea ratingului Italiei de catre Moody's. Agentia a anuntat, in schimb, ca va decide intr-o luna daca reduce ratingul Italiei. ITALIA, FATa IN FATa CU AUSTERITATEA Pusa in fata faptului implinit, Italiei nu ii mai ramane decat sa caute cele mai bune solutii pentru recuperare economica si evitarea unei prabusiri. Pe de alta parte, problemele interne nu fac altceva decat sa confirme o noua recesiune. Silvio Berlusconi a respins cererile opozitiei si ale grupurilor de lobby de a demisiona si a afirmat ca puterea de la conducere, coalitia de centru-dreapta, este solida si va continua pe calea reformelor, potrivit Reuters. El a mai spus ca guvernul pe care il conduce va continua ca o majoritate “solida si coeziva” si va implementa planul de reforme, adaugand ca va examina masurile structurale care pot conduce la crestere in urmatoarele sedinte de guvern. Este o nevoie urgenta de noi masuri avand in vedere ca Italia se imprumuta la costuri aflate la un nivel la care Banca Centrala Europeana este nevoita sa intervina si sa sustina obligatiunile italienesti. Iar prognozele nu sunt deloc incurajatoare. Italia si-a redus estimarile privind evolutia PIB in 2011-2013, prognozand pentru acest an o crestere de doar 0,7%. Anul viitor PIB-ul ar inregistra o crestere de 0,6%, in timp ce in 2013 masurile de austeritate ar trebui sa se reflecte si in cresterea economica, care s-ar cifra la 0,9%, potrivit unui document aprobat de guvernul de la Roma. Precedenta prognoza prevedea majorari ale PIB de 1,1%, 1,3% si 1,5%. Revizuirea negativa era anticipata, ca urmare a cererii externe mai reduse si a impactului intern al pachetului de masuri aprobat de parlament. Cu toate ca e greu de crezut ca se va intampla acest lucru, estimarile guvernului, intocmite de ministrul Economiei, Giulio Tremonti, mentin obiectivul de a elimina deficitul bugetar pana in 2013. Ca o dovada de optimism exagerat, autoritatile se asteapta la un surplus de 0,2% in 2014. Pentru a atinge aceste obiective, desprinse parca dintr-un film science fiction, guvernul a pregatit deja si noile masuri pe care le va aproba in saptamanile care urmeaza si de care pomeneste Berlusconi. Acestea cuprind vanzarea de proprietati ale statului, respectiv privatizarea unor servicii publice, iar planul urmeaza a fi prezentat Parlamentului in “cateva saptamani, daca nu chiar zile”, a declarat ministrul de Externe, Franco Frattini. Masurile, alaturi de aprobarea de noi reforme fiscale, vor avea ca scop reducerea datoriilor pe termen mediu si vor indeplini recomandarile Bancii Centrale Europene, ministerelor si companiilor private. Companiile strategice detinute de stat, precum cele din sectorul petrolier, electricitate sau inalta tehnologie, nu vor fi, probabil, incluse in procesul de privatizari, a mai spus Frattini. Planul de austeritate are importanta psihologica mare pentru Italia, care se confrunta cu presiuni crescute din partea investitorilor, care fac speculatii ca tara ar putea ajunge in situatia Greciei, Irlandei sau Portugaliei, de a cere ajutor financiar de la UE si FMI. DE LA DOLCE LA AMAR Problemele Italiei nu fac altceva decat sa complice starea de fapt a unei Europe macinate de o noua criza. Intre criza datoriilor suverane si cea a zonei euro, intre revoltele sociale si cele legate de starea politica a fiecarei tari, apare o mare presiune pentru liderii europeni si institutiile care trebuie sa duca la bun sfarsit un demers care pare de netrecut. Grecia deja se zbate intre a-si declara falimentul si acceptarea unor noi pachete de sustinere financiara din partea UE si FMI, Spania, Portugalia, Italia au intrat in randul tarilor care au nevoie de masuri de austeritate pentru a-si reduce deficitele bugetare, Germania si Franta sunt impovarate de grija sustinerii intregului bloc comunitar. Marea Britanie trebuie sa injecteze noi fonduri in economia britanica. De cealalta parte a oceanului, Statele Unite se vad puse in dificultatea aprobarii unui buget pentru anul viitor, avand in vedere respingerea proiectului de cheltuieli publice al guvernului federal de catre Camera Reprezentantilor. La intalnirea G20, la cateva zile dupa retrogradarea Italiei, ministrii de Finante ai celor mai puternice 20 de economii ale lumii au subliniat sprijinul necontenit pentru a rezolva problema crizei datoriilor suverane sa submineze bancile si pietele financiare si au spus ca fondul de salvare al zonei euro ar putea fi impulsionat. Sub presiunea investitorilor care doresc actiuni hotarate, ministrii de Finante si bancherii centrali din G20 au spus ca vor lua toate masurile necesare pentru a calma sistemul global financiar. Membrii G20 au reiterat suportul pentru zona euro si pentru Mecanismul European de Stabilitate Financiara, nefiind discutate in cadrul intalnirii noi modalitati de extindere a fondului. In marja discutiilor G20, liderii a sapte mari economii au sublinit nevoia de a rezolva criza datoriilor, in timp ce reponsabilii de finante ai tarilor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) au declarat ca vor lua in considerare noi fonduri pe care sa le puna la dispozitia FMI pentru a da un imbold stabilitatii globale. Fondul a dat publicitatii si o estimare asupra cresterii economice din acest a tariilor lumii. Datele au fost revizuite negativ, in timp ce avansul economic va fi doar de 4% la nivel mondial, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decat estimarile precedente. Pentru anul urmator fondul a modificat prognoza pentru expansiunea economiei globale de la 4,5% in iunie la 4%, potrivit datelor din raportul “Perspectiva economiei globale”. Fondul a inrautatit estimarile de crestere economica si pentru UE, de la 2% la 1,7% pentru acest an si de la 2,1% la 1,4% pentru 2011. In scadere au fost revizuite si prognozele pentru marile economii dezvoltate, precum SUA, Germania, Franta, Italia, Japonia si Marea Britanie, dar si pentru China, India, Rusia si Brazilia. Cea mai mare economie a zonei euro, Germania, va inregistra crestere anul acesta de 2,7%, potrivit FMI, urmata de Franta, cu 1,7% si Marea Britanie cu 1,1%. Prognoza pentru Italia este mai dramatica decat o vede guvernul de la Roma, Fondul Monetar anticipand pentru acest an o crestere economica de 0,6%, spre deosebire de cea vazuta de oficialii italieni de 0,7%. Pentru anul viitor, FMI vede o crestere de 0,3% pentru Italia, fata de cele 0,6 puncte procentuale estimate de guvernul italian. Prognozele FMI arata ca in acest moment masurile de austeritate romovate de Italia nu sunt indeajuns pentru a face fata reducerii deficitului bugetar, sugerand ca este nevoie de o reforma fiscala complexa pentru a se vedea cu adevarat rezultate. Cu alte cuvinte, guvernul de la Roma si in special Silvio Berlusconi trebuie sa arate ca este hotarat cu adevarat sa adreseze criza italiana si sa renunte la orice diversiune care ar putea sa influenteze determinarea de a face acest lucru.