Barbara Oakley, specialist în tehnici de învățare: viitorul învățării este online

Barbara Oakley, specialist în tehnici de învățare: viitorul învățării este online

Poți să treci de la un domeniu artistic, la unul tehnic sau matematic, chiar dacă nu mai ai 20 de ani. Să îți urmezi pur și simplu pasiunea nu este neapărat cea mai bună idee, atunci când vrei să obții succes profesional. Iată două dintre ideile mai puțin obișnuite pe care le dezvoltă Barbara Oakley în cartea sa, „Mindshift, învață să înveți altfel”, publicată recent la editura Curtea Veche Publishing.

După ce a trecut ea însăși prin schimbări majore de carieră și a reușit să își învingă aversiunea pentru științele exacte, devenind un profesor de inginerie reputat, după vârsta de 30 de ani, autoarea s-a concentrat pe studierea diferitelor tehnici de învățare și a devenit promotoarea dezvoltării personale și profesionale prin învățare continuă. În interviul pe care ni l-a acordat, Barbara Oakley ne vorbește despre principalele mituri care ne limitează potențialul de a învăța lucruri noi și face previziuni interesante referitoare la viitorul învățării.

Experiența dvs combină domenii foarte diferite: de la limbi străine, la inginerie, de la o carieră militară, la una academică? Cum s-a născut interesul dvs. pentru procesul învățării?

În tinerețe, uram matematica și eram foarte slabă la această materie. Mai târziu, pe când mă apropiam de 30 de ani, am realizat că atitudinea mea „anti-matematică” mă împiedica să urmez multe cariere interesante. Astfel, treptat și cu foarte multă teamă, am început să învăț matematică, să îmi antrenez creierul în această direcție, începând cursuri de recuperare a algebrei de liceu. Astăzi, sunt un profesor reputat de inginerie. Nimeni din anturajul pe care îl aveam în tinerețe nu mi-ar fi prezis acest parcurs profesional. Pentru că am reușit, cu un efort semnificativ – ce-i drept, să îmi transmform creierul prin învățare, am devenit interesată de acest proces. Descoperirile neuroștiințifice despre care am aflat între timp demonstrează că aș fi putut învăța un domeniu nou mult mai ușor dacă aș fi avut câteva informații-cheie.  Am ales să nu păstrez doar pentru mine aceste informații, ci să le împărtășesc cu ceilalți, pentru a-i ajuta în procesele lor de învățare.

Care ar fi ideile principale cu care vă doriți să rămână cei care citesc cartea dvs. „Mindshift, învață să înveți altfel?

O primă idee ar fi aceea că nu e prea inspirat doar să îți urmezi pasiunea. Ar trebui să îți extinzi ariile de interes. Asta pentru că mulți oameni pot avea aceeași pasiune ca tine, iar atunci când vei încerca să îți transformi pasiunea în carieră, s-ar putea să concurezi cu foarte multă lume.

Mai apoi, aș menționa că ajută mult să devii confortabil cu a te simți inconfortabil. Să înveți ceva nou, mai ales dacă este vorba despre a-ți dezvolta noi competențe, poate fi înspăimântător. În mod sigur este incomod. Nu poți să nu te gândești la toți cei care sunt deja mult în fața ta, cu ani de experiență în domeniul pe care tu abia îl descoperi. Poți chiar să te simți un impostor, dar sentimentul de impostură poate să ajute, pentru că te ține în priză. Deseori, un „background” diferit  se poate dovedi un avantaj. Ca în exemplul acela cu chelnărița care a devenit programator. Ghiciți ce – a devenit unul dintre  IT-iștii care chiar știu să discute cu clienții, iar acesta este un atuu real.

Spuneți că „oamenii pot învăța cum să își remodeleze munca și viața”. Puteți explica puțin la ce vă referiți?

Cei mai eficienți angajați și studenți nu sunt în mod necesar oamenii cei mai inteligenți, ci sunt cei care au deprins câteva instrumente mentale care să îi ajute. Acestea fac diferența și dictează cine sunt cei care au într-adevăr succes în viață și în carieră. De exemplu, vă invit să vă imaginați cum ar arăta viața voastră dacă ați deține un instrument simplu, pentru a depăși procrastinarea. Chiar există o astfel de unealtă! Explorarea acestor instrumente accesibile și schimbarea perspectivei asupra capabilităților proprii reprezintă obiectivele cărții mele. 

Cel mai eficient mod de a învăța este cel care implică reproducerea informației din memorie. După ce  parcurgi o pagină de informații, privești în altă direcție și încerci să îți amintești ideile principale din ceea ce ai citit.

Barbara Oakley, profesor de inginerie și specialist în tehnici de învățare

Care sunt cele mai mari mituri legate de învățare pe care le-ați întâlnit în cercetarea dvs.?

Un mit foarte des întâlnit este acela că învățarea eficientă presupune pur și simplu să citești și să subliniezi materialul pe care îl ai de învățat. În realitate, însă, cel mai eficient mod de a învăța este cel care implică reproducerea informației din memorie. După ce  parcurgi o pagină de informații, privești în altă direcție și încerci să îți amintești ideile principale din ceea ce ai citit. Acest test pe care ți-l dai ție însuți este mai dificil decât o a doua lectură a paginii respective sau sublinierea unor idei, dar este și mult mai  eficient, contribuind nu doar la memorarea informației, ci și la înțelegerea sa.

Cum priviți interesul oamenilor pentru subiectul învățării continue? Ce s-a schimbat în ultimii ani, când vorbim despre oportunități de învățare și modul în care este privită învățarea?

Oamenii sunt inteligenți – au înțeles că, dacă îți dorești să obții sau să păstrezi un job bun, este important să ții pasul cu tot ce e nou și să nu te oprești nicicând din învățat. Dar cea mai importantă schimbare  a ultimului deceniu este accesul la oportunități de învățare. Astăzi există mii de cursuri online, pentru a învăța orice îți dorești să înveți.

Ce părere aveți despre resursele online (ex. tutoriale, cursuri, chiar programe academice online)? Credeți că au aceeași valoare cu instrumentele de învățare tradiționale? Și cât de mult cântăresc ele pentru oamenii de HR, pentru angajatori?

Sportivul meu preferat este Julius Yego, din Kenya. A devenit campion mondial la aruncarea suliței urmărind videoclipuri pe Youtube și antrenându-se singur. Studiul online poate fi extraordinar de puternic. Profesorii care predau exclusiv după metode clasice au, însă, interesul de a denigra competiția. Din punctul meu de vedere programele online pot fi la fel de bune, uneori chiar mai bune, ca programele de studii față în față, unele dintre ele chiar extrem de constisitoare.  De exemplu, Institutul de Tehnologie din Georgia, care are și un program de masterat în infomatică online, la cost redus, acaparează 10% din piața din SUA, pentru domeniul respectiv. Este considerat ca fiind cel mai mare program de masterat din lume. Acest lucru se întâmplă pentru că absolvenții care urmează acest masterat online sunt la fel de bine pregătiți ca și cei care îl urmează cu prezență fizică.  În plus, programul online oferă oportunitatea de a obține o diplomă extrem de valoroasă cu costuri care nu depășesc 7.000 de dolari (față de aproximativ 40.000 de dolari, cât costă un program cu prezență fizică). Pentru directorii de resurse umane, devine din ce în ce mai limpede că programele de studiu și formările online sunt calea de urmat, fiind mult mai ieftine decât cele față în față, în timp ce livrează aceleași rezultate sau chiar rezultate mai bune. Certificatele obținute în urma programelor online de formare profesională recunoscute sunt tot mai apreciate de către angajatori.

Cum priviți viitorul învățării?

În mod cert viitorul învățării va depinde mult mai mult de cursurile online, completate de publicații tradiționale, precum cărțile sau articolele de actualitate din reviste. Comunitatea academică, învățământul preuniversitar și angajatorii au început să realizeze că, le place sau nu, învățământul online poate avea rezultate formidabile, dacă este făcut cu profesionalism și combinat cu materiale de studiu, precum cărțile și revistele. Cred, de asemenea, că inteligența artificială va  fi tot mai mult folosită pentru a simplifica notarea studenților și pentru a oferi instrumente care să îi ajute pe aceștia să înțeleagă mai ușor subiectele pe care le aprofundează.