Banking cu pânzele sus

Reading Time: 10 minute

Atât în banking, cât și în yachting, trebuie să știi să te poziționezi, să îți iei repere, să previzionezi ce se întâmplă și să intri în sincron cu mediul. Iar în banking, în calitate de conducător al ambarcațiunii, ai o datorie de siguranță față de echipaj și față de toți stakeholderii, indiferent de condițiile de mediu, spune Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte executiv al Alpha Bank.

Sunt câteva reguli relativ simple care trebuie respectate în yachting: să ții oamenii în barcă, să ții apa în afara bărcii și să pleci din punctul A pentru a ajunge în punctul B respectând regulile enumerate deja mai sus. Dacă mai faci și racing, trebuie să încerci să și câștigi respectând toate punctele menționate. Iar acest lucru se face în primul rând printr-o muncă de echipă extrem de bine pusă la punct, extrem de detaliată, formând echipe și, din perspectiva schipperului, conducând echipe, spune Sergiu Oprescu. Pentru schipper, ca lider al echipei respective, este și o formă de a-și arăta leadership-ul în cursă, astfel încât oamenii să lucreze ca un singur organism. “Întreaga echipă trebuie să se miște și să se sincronizeze ca un singur organism. Până la urmă, așa se găsește acea cadență extrem de importantă pentru a face lucrurile perfect”, subliniază președintele Alpha Bank. Pe scurt, lucrurile se întâmplă, de fapt, la fel, atât în yachting, cât și în business. Dacă în yachting îți iei întotdeauna repere din mediul înconjurător în care evoluezi la momentul respectiv – te uiți cum arată vremea, ce condiții are marea și îți stabilești traseul –, în business ești atent la mediul de afaceri, îți stabilești strategia de business și tactica.

“Câteodată în yachting ai senzația că te îndepărtezi de țintă doar ca să te poți apropia de ea mai repede în partea a doua a cursei. Aceasta este partea cea mai interesantă”, spune Sergiu Oprescu, precizând că este o afirmație de “profan”, venit prin adopție în yachting. Și spune acest lucru cu respect pentru specialiștii în yachting, care au la activ multe nopți nedormite cu gândul la cursa de a doua zi. Precizează, cu modestie, că nu este la acel nivel de înțelegere și nici la acel nivel de pregătire, dar este pe acest drum, iar în acest sport poți începe drumul acesta la orice vârstă, dacă ai suficientă pasiune.

Forța echipei

Prima sa interacțiune cu yachtingul a fost în urmă cu 14-15 ani, la o regată organizată în Grecia, în jurul Pireului. Cel mai mult i-a plăcut modul cum se mobilizau echipajele, cum se simțeau unii pe alții în echipă și faptul că pe barcă nu există poziții de rang 1 și poziții de rang 2, fiecare are rolul și importanța lui, iar schipperul este finalmente egalul tuturor deși este ascultat de toți. “Este contrar cu ce se întâmplă în momentul de față în societate – să putem să lucrăm împreună și fiecare să își facă cu obstinație și cu profesionalism treaba lui. Bucățica lui de treabă, care se îmbină perfect cu bucățica de treabă a colegului, care se îmbină perfect cu bucățica de treabă a colegului lui și toate la un loc dau un tot care te ajută să câștigi cursa respectivă”, spune Sergiu Oprescu.

După această primă interacțiune cu sailingul a făcut o vacanță pe barcă, navigând din insulă în insulă, din golf în golf. Deși nu ai parte de adrenalina unei competiții, prinzi totuși o mică furtună sau o trecere mai aventuroasă de pe o insulă pe alta. Cu alte cuvinte, prinzi câteva elemente care să îți deschidă gustul pentru yachting. Astfel că Alpha Bank a fost prima dintre băncile din România care s-a apropiat de yachting prin sponsorizarea unor regate în ultimii ani. Așa a luat naștere parteneriatul cu Federația Română de Yachting și cu organizatorii Cupei României, competiție care de anul acesta, timp de trei ani, va purta numele de Cupa României Alpha Bank. Banca se implică și în Campionatul Național, care poartă numele de Campionatul Național Alpha Bank.

Dacă în urmă cu cinci ani numărul ambarcațiunilor care participau la o regată era destul de redus, acum momentul în care peste 50 de bărci iau startul în competiție este impresionant. Energia competiției, poziționarea ambarcațiunilor și modul cum echipajele iau startul fac ca atmosfera să fie absolut spectaculoasă. Momentul startului în sine este foarte important. Nu te face campion, dar ratarea startului îți pune o mare piedică în câștigarea cursei. “Startul este întotdeauna important, dar la fel de important este că poți avea un comeback. Poți să iei un start greșit și cursa să îți permită să îți revii pe parcurs. Dar, ca să poți să revii pe parcurs, trebuie să excelezi”, spune președintele Alpha Bank. Întâlnim situații similare și în viață, situații în care luăm starturi târzii, dar ne revenim pe parcurs. Condiția este însă să te trezești și să înțelegi că marja ta de eroare devine zero în a doua parte a cursei, așa că trebuie să te concentrezi și să ai un parcurs fără greșeală, avertizează Sergiu Oprescu.

În sincron cu mediul

În yachting, mediul este foarte important. Poate fi prietenos sau poate să îți fie potrivnic în anumite momente, când furtuna se ridică în mijlocul cursei, și atunci trebuie să știi ce să faci, nu poți abandona. La fel stau lucrurile și în banking – trebuie să știi să îți iei repere din mediu. “Trebuie să folosești mediul în avantajul tău, să știi să te poziționezi. Trebuie să știi să intri în sincron cu mediul și ca să intri în sincron cu el trebuie să poți să îl simți”, spune președintele Alpha Bank.

În cazul bankingului, principala relaționare cu yachtingul este cea din zona de siguranță, iar în calitate de conducător al ambarcațiunii, ai o datorie de siguranță față de echipaj și față de toți stakeholderii pe care îi ai – clienți, reglementator, acționari, angajați, indiferent de condițiile de mediu, spune Sergiu Oprescu. “Și condițiile de mediu diferă de la sezon la sezon – ai și criză, ai și vreme frumoasă, și perioade de boom economic, dar și de criză. Trebuie să încerci să previzionezi cât mai corect tendințele și ce se poate întâmpla în viitor, așa cum se întâmplă și în yachting”, adaugă președintele Alpha Bank.

Însă nivelul de reglementare care a avut loc după criză este uriaș, astfel că sunt voci care spun că avem de-a face cu o suprareglementare a sistemului. În această școală de gândire se poziționează și Sergiu Oprescu, care consideră că “pendulul deja a trecut de zona de echilibru și s-a dus în partea cealaltă”. Suprareglementarea, din păcate, poate avea efecte negative asupra sistemului, în sensul că poți să creezi un sistem “atât de sigur încât nu mai mișcă”, explică președintele Alpha Bank. Este ca și când ai construi o navă de război impenetrabilă, cu blindaj extrem de puternic, dar care nu mai plutește, nu pleacă din port și nu poate să își facă exercițiul. “Trebuie să existe un optim. Aici, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Trebuie să înțelegem amândouă dimensiunile – și lipsa de reglementare produce monștri, dar și suprareglementarea poate să producă un alt tip de monștri, poate la fel de nocivi”, completează Sergiu Oprescu.

Dacă am face o analogie cu sentimentele umane, am putea exemplifica cu două sentimente care se țin în control unul pe celălalt: frica și lăcomia. Trebuie să îți fie suficient de frică încât să ții lăcomia în frâu. “Dacă lași lăcomia să zburde, ajungem la crize precum cea din 2007-2008, care pentru noi, europenii, a fost o criză importată. Lăcomia nu a zburdat de fapt niciodată liberă în Europa, a venit prin inducție de peste ocean. Dar și să elimini cu totul forța motrică a lăcomiei și să o înlocuiești cu o frică generalizată nu face decât să închidă totul, să blocheze serviciile. Trebuie să obținem acel optim în care cele două sentimente se țin în control unul pe celălalt”, explică Sergiu Oprescu, precizând că exemplul este o simplificare făcută pentru o mai bună înțelegere a unor mecanisme complexe. “Frica” reprezintă rigoarea, constrângerea, conformitatea cu anumite norme și standarde, iar termenul generic de “lăcomie” se referă la flexibilitate, return-ul capitalului investit, dorința de a obține mai mult, de a veni cu tot felul de idei de business care nu au fost verificate și al căror impact de risc nu îl poți estima.

„Câteodată în yachting ai senzația că te îndepărtezi de țintă doar ca să te poți apropia de ea mai repede în partea a doua a cursei. Aceasta este parte cea mai interesantă” – Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank

Ca o reacție la suprareglementare au apărut și fintech-urile, care sunt într-o zonă nereglementată. Piața se ajustează și, când partea reglementată se rigidizează, partea fără dogmă și fără normă este flexibilă și pare din ce în ce mai atractivă. “Însă când apare o criză în zona respectivă, începe reglementarea”, spune Sergiu Oprescu. Deși au fost considerate de piață și de către analiști o perioadă de timp ca disruptori, fintech-urile vin la pachet și cu oportunități. Iar din relația bănci – fintech-uri au cel mai mult de câștigat clienții. “Este o relație care devine simbiotică, între bănci care aduc protecție, conformare, coordonare și această flexibilitate și abilitate de a răspunde la nevoile imediate ale clientului aduse de fintech-uri, care au o capacitate mult mai mare de a se adapta”, spune președintele Alpha Bank.

În ceea ce privește directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar către companiile fintech și alte companii interesate, Sergiu Oprescu spune că aceasta nu și-a produs încă efectele. PSD 2 deschide însă două uși – prima este în direcția accesului la informația legată de cont, iar clientul va avea mai multe informații legat de ce face el utilizând sistemul financiar bancar, spre exemplu. Clientul va deveni astfel din ce în ce mai informat în legătură cu bugetul familiei, cu cheltuielile și mai conștient de comportamentul său. O a doua ușă va fi deschisă de acei third party providers care vor avea acces să utilizeze plăți din contul clientului. Plăți pe care le preordoni. Spre exemplu, pentru un coș de cumpărături livrat săptămânal se va face debitare automată după ce îi dai acces pe contul tău.

Totul ține însă de încrederea clientului. “Un studiu al Accenture arată că în proporție de circa 75% clienții au spus că acest accept de operare pe contul lor l-ar da băncilor sau instituțiilor aparținând băncilor. Adică nu s-ar simți confortabil să dea acceptul de inițiere a plăților unui retailer, spre exemplu, chiar dacă sunt clienții respectivului retailer”, spune președintele Alpha Bank, adăugând că există o încredere latentă în sistemul bancar, o încredere profundă, care nu este evidentă imediat și nu se observă la prima vedere.

Norii populismului

Întrebat dacă ne-am putea aștepta la o furtună venită dinspre alte piețe, care să afecteze și România, Sergiu Oprescu spune că probabil trăim perioada cu cele mai multe posibile riscuri sistemice exogene, riscuri pe care le-am putea importa din diversele crize care ar putea să apară la nivelul pieței mondiale. “Este pentru prima oară când întâlnim atât de multe nuclee de posibile crize la nivelul pieței mondiale”, spune președintele Alpha Bank.

Unul dintre riscuri vine din punctul de inflexiune în care se află economia globală în contextul încetinirii creșterii economice în China și al dorinței acesteia de a-și schimba modelul de dezvoltare spre consum intern. Oprescu spune că, potrivit unui profesor renumit de la Harvard Business School, de vreo 30 de ani, economia mondială este rezultatul unui “mariaj” perfect între două națiuni: una care consumă foarte mult – America, unde PIB-ul se bazează în proporție de 70% pe consum și doar în proporție de 10% pe economisire – și cealaltă, China, unde situația era invers – consumul gospodăriilor în PIB era undeva la 34%, iar economisirea la circa 50%. “Aveam o națiune care economisea, consuma puțin și producea și una care consuma, iar cele două, împreună, au fost un motor extrem de important al creșterii economice mondiale”, explică Sergiu Oprescu, adăugând că schimbările de trend din această zonă vor produce efecte la nivel mondial.

Alte riscuri țin de securitatea internațională și posibile arii de conflict, în contextul în care avem nuclee de posibil conflict pe fiecare continent.

Dar una din principalele îngrijorări și probleme pe care le avem la ora actuală este această creștere a populismului, spune președintele Alpha Bank. “Ca definiție, populismul este o mișcare împotriva elitelor. Iar creșterea populismului în lume va avea în primul rând efecte economice, pentru că populismul nu are un răspuns economic adecvat. Este un cvasi-răspuns emoțional la o situație de fapt care ține în principal de creșterea inechității în lume”, spune Sergiu Oprescu. Populismul funcționează pe crearea unor așteptări. Întâi face niște promisiuni pe baza cărora se creează niște așteptări nerealiste. Realitatea, de obicei, e diferită de așteptări, ceea ce nu face decât să dezamăgească. “Apare dezamăgirea față de realitate, nu față de cel care a făcut promisiunea falsă, asta este greșeala. De ce? Pentru că nu avem nivelul de educație necesar pentru a înțelege că promisiunea a fost falsă”, spune președintele Alpha Bank. Pe măsură ce dezamăgirea crește, devenim o masă de manevră și mai labilă în fața următorului val de promisiuni populiste false. “Ieșirea din acest cerc vicios al populismului nu se face decât prin educație și se mai poate face prin elite. Dar se poate face doar dacă avem încredere în elite și le respectăm. Dar acesta este motivul pentru care populiștii dau primul atac împotriva elitelor”, explică președintele Alpha Bank.

Privire în viitor

Cu o experiență în domeniul bancar și al piețelor de capital de peste 20 de ani, Sergiu Oprescu este unul dintre cei care au participat la construcția pieței de capital din România și unul dintre primii brokeri atestați la Bursa de Valori București, al cărei președinte a fost în perioada 2001-2006. A contribuit, de asemenea, la dezvoltarea sectorului financiar bancar prin acțiuni îndrăznețe, precum lansarea primului credit ipotecar cu o rată fixă pe 10 ani, la începutul anilor 2000, o inițiativă care a condus la crearea pieței ipotecare locale. Este implicat activ în organizații profesionale locale și internaționale, cum ar fi European Banking Federation și European Mortgage Federation.

Întrebat dacă s-au mai liniștit apele în sistemul bancar, Sergiu Oprescu spune că lucrurile sunt acum la un alt nivel de intensitate și sunt mult mai bine percepute. Criza a schimbat comportamentul băncilor în ceea ce privește relaționarea cu clienții, iar funcția de conformitate din interiorul băncilor a luat o cu totul altă formă. “Este un fel de privire în viitor, o analiză de conformitate față de tendințe, nu față de starea legală de fapt astăzi. Trebuie să fii «conform» cu pasul următor. Nu mai este o conformitate statică față de normă, ci o conformitate pe pasul următor, o conformitate dinamică care include și o componentă de etică”, explică președintele Alpha Bank. Cu alte cuvinte, trebuie să îți dai seama care este tendința pentru următoarea perioadă, dacă am continua paralela cu yachtingul.

“Exemplul clasic este că erai conform cu legea și norma să dai credite în franci elvețieni înainte de criză. Nu îți interzicea nicio legislație și nicio procedură lucrul acesta, dar, dacă ai fi adoptat o conformitate de pasul următor, adică de principiu și de fond și nu una statică, de cadru legislativ, probabil ai fi spus cum am spus noi la vremea respectivă: nu, nu vrem să intrăm în zona aceasta. Ai fi stat de-o parte așa cum am stat noi”, a explicat Sergiu Oprescu.