Bancile romanesti stau in picioare

Bancile romanesti stau in picioare

Daca in Europa principal preocupare e legata de salvarea Greciei si a zonei euro, bancile din Romania spun ca nu au motive sa sufere din cauza instabilitatii actuale. Dar apar deja schimbari in sistem.

Efectele crizei politice din Grecia sunt departe de a se fi incheiat. Chiar daca alegerile din 17 iunie au stabilit directia tarii in urmatoarea perioada, situatia europeana e departe de a se fi rezolvat. Directorul general al Royal Bank of Scotland, Stephen Hester, crede ca gasirea unei solutii pentru criza din Europa ar mai putea dura ani buni, iar economiile din sudul zonei euro trebuie sa se reformeze si sa-si recAstige competitivitatea.

“In discutie este capacitatea unor state din Europa, in special din sud, sa devina mai competitive. Intre timp, vorbim despre diverse petice pentru a castiga timp, pana cand efectele reformelor se vor face simtite”, a declarat Hester la Hong Kong, intr-un interviu acordat Bloomberg Television, citat de Mediafax. Liderii statelor G20, cele mai mari economii ale lumii, au cerut Uniunii Europene la summit-ul din Mexic sa se mobilizeze pentru a depasi criza si a preveni noi efecte negative in economia mondiala. Desi alegerile din Grecia par sa fi rezultat intr-o coalitie de guvernare “proeuro”, care va respecta masurile de austeritate convenite cu creditorii externi ai tarii si va mentine statul in zona euro, costurile de finantare a Spaniei pe 10 ani au continuat sa creasca in aceasta saptamana. Exista riscuri legate de sistemul bancar spaniol, institutiile financiare iberice avand nevoie de pana la 62 de miliarde de euro pentru a rezista celui mai grav scenariu economic, potrivit celor doua firme de consultant angajate de guvernul de la Madrid pentru efectuarea unor teste de stres la institutiile financiare.

Insa bancile internationale sunt acum la momentul la care trebuie sa ia decizii radicale pentru a se concentra pe afacerilor lor de baza si ca sa nu intre in spirala masurilor legate de criza din Grecia. Astfel ca iau toate masurile ca sa se asigure ca riscurile sunt minime. Deciziile pe care aceste institutiile iau impacteaza si piata locala, unde acestea au sucursale. La jumatatea lunii iunie, Crédit Agricole, una dintre cele mai mari banci europene, care detinea pe piata locala filiala locala a Emporiki Bank, a anuntat semnarea unui acord pentru achizitionarea sucursalei de la noi de la Emporiki Bank Grecia, care detine in totalitate subsidiara din Romania. Aceasta operatiune este supusa aprobarii Bancii Nationale a Romaniei. Daca in urma cu cateva luni aceasta miscare nu era planificata, odata cu precipitarea evenimentelor politice si economice din Grecia banca franceza a hotarat sa ia decizia care sa o protejeze de riscuri majore.

Preluarea este acum ultima etapa a procesului inceput in 2009, in scopul de a consolida legaturile dintre Crédit Agricole si subsidiarele grupului Emporiki. In ultimii trei ani, ca urmare a integrarii sale progresive in grupul Crédit Agricole, Emporiki Bank Romania a preluat de la grup reglementari referitoare la risc si la conformitate, standarde de management, sisteme informatice, dar si numele, acesta fiind o trimitere explicita la brandul bancii franceze. Mai mult decat rebrandingul bancii si transformarea ei intr-o banca franceza in totalitate, tranzactia va beneficia in continuare de acces la finantarea directa din partea Crédit Agricole Group.

ROMANIA, LA RASCRUCE

Bancile de pe piata locala nu sufera in acest moment din cauza crizei economice din Grecia, avand in vedere ca sistemul bancar romanesc este solid, iar provizioanele constituite la BNR pot face fata unor riscuri sistemice. Singurele care pot avea oarece dificultati din cauza bancilor mama sunt bancile grecesti, dar altfel filialele locale nu prezinta probleme.

Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, spune ca mediul macreconomic s-a dovedit a fi plin de provocari pentru sectorul bancar din Romania in 2011. “Dupa doi ani de recesiune, procesul de recuperare economica ce a urmat a fost lent si distribuit neuniform pe sectoare, fiind insuficient pentru a readuce sistemul bancar, privit in ansamblu, pe profit. Au existat totusi banci care au inregistrat profituri multumitoare, demonstrandu-si astfel capacitatea de a rezista intr-un mediu cu un grad de incertitudine in crestere.” Dumitru mai spune ca structura sistemului bancar nu a inregistrat modificari majore anul trecut, iar Romania probabil va continua sa fie considerate o piata strategica de catre principalele banci cu capital strain.

In ceea ce priveste perspectivele activitatii bancare, specialistii se asteapta la o crestere modesta a creditelor acordate sectorului neguvernamental in 2012, creditele acordate companiilor urmand sa inregistreze o performanta superioara celor acordate persoanelor fizice. “Consideram ca sistemul bancar este solid din punct de vedere financiar si bine reglementat, nivelurile ridicate ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate permitandu-i acestuia sa absoarba cu efecte minime posibilele socuri avand ca sursa pietele externe”, a mai spus Ionut Dumitru.

Bancile straine prezente in Romania nu au motive serioase sa paraseasca tara sau sa ceara ajutoare de urgenta, pentru ca sistemul s-a mentinut la cote solide. “Anul asta si anul viitor, daca vor exista schimbari de actionariat in bancile din Romania, vor fi mai mult ca urmare a unor decizii din afara tarii, ale actionarilor unor banci din strainatate. Dar nu ma astept ca banci straine sa paraseasca sistemul bancar. Poate o banca mai mica, deschisa in ultimii 7-8 ani, si care n-a reusit sa faca cota de piata ar putea zice ca ma retrag in alte piete unde am reusit”, a spus presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, la ZF Bankers Summit12. Presedintele CEC, care este si presedintele CA al Asociatiei Romane a Bancilor, este sigur ca bancile pozitionate bine, care au o istorie si au realizat profituri, cunosc oportunitatile pietei si nu vor parasi sub nicio forma Romania.

“Bancile care au apucat sa faca bani in Romania vor tine cu dintii sa ramana in aceasta piata. Inclusiv cele cu capital grecesc. Ca om care a lucrat intr-o banca elena, pot sa va spun ca ei cred uneori in oportunitatile din Romania mai mult decat noi”, a argumentat Ghetea. Seful ARB a aratat ca, daca inainte de criza principala oportunitatea era retailul, in prezent se vorbeste despre alte domenii, care tin de integrarea europeana, cum ar fi fondurile europene, infrastructura sau agricultura. “Va fi nevoie de finantare pentru aceste domenii si de un sistem bancar puternic. Intr-o perioada urmatoare se vor produce unele regrupari in clasament pe active, creditare, capital. Exista clar o retinere a unor banci de a se dezvolta, nu de a ramane in Romania”, a mai spus Ghetea.