Bancher in era no cash

Bancher in era no cash

Viata si nevoile oamenilor se schimba in tandem cu tehnologia, iar moneda digitala a venit ca un efect al acestor nevoi. Bitcoin si portofelele digitale au iesit demult din sfera science fiction si au intrat in cotidian. Cum se adapteaza bancile la dorintele dictate de evolutiile tehnologice?

Romania are un drum mai lung de strabatut pentru a se alinia trendului no cash din zone precum tarile baltice, dar Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank Romania, crede ca o societate fara bani fizici nu trebuie privita in totalitate ca fiind o utopie.

Banii au o istorie interesanta, dar in ultima vreme se vorbeste tot mai mult de renuntarea la forma lor fizica.

Aparitia banilor ca mijloc de schimb si evaluare a bunurilor si serviciilor a avut un rol important in evolutia istoriei umane. Initial, moneda de schimb se rezuma la metale pretioase, care, treptat, au fost eliminate din sistemul monetar. Asa au intrat in vigoare bancnotele sau banii tipariti. Un concept chiar mai interesant, insa, il reprezinta dematerializarea ideii de bani din viata noastra si transpunerea lor intr-o lume digitala sau virtuala. Valuta virtuala incepe sa fie tot mai preferata ca modalitate de plata. Daca in anul 1888 autorul american Edward Bellamy a mentionat conceptul de utilizare a unui card pentru a face cumparaturi intr-un roman considerat la acea vreme utopic, cel putin din acest punct de vedere, acum, la inceputul secolului XXI, aceasta este o realitate care deja nu mai e de ultima ora.

Cum a devenit ideea de moneda digitala o tendinta cu priza la public?

Nu este corect sa spui ca moneda digitala a devenit un trend cu priza la public. Este mai relevant modul in care viata si nevoile umane se schimba in tandem cu tehnologia. Oamenii au actualmente noi nevoi – de mai multa siguranta, de mai mult timp, de a fi prioritizati etc. Ei necesita tot mai multa rapiditate cand acceseaza anumite servicii, iar acest fapt este strans legat de spatiul tot mai mic pe care il ocupa lucrurile, obiectele fizice, in viata noastra. Vrem sa putem comprima totul intr-un dispozitiv care incape usor in buzunar. Moneda digitala a venit ca un efect al acestor nevoi. Prin extensie, tot ce se intampla actualmente in lumea financiara este rezultatul a multi ani de adaptare si intelegere profunda a modului in care evolueaza nevoile, dorintele si comportamentele oamenilor. In prezent, totul (inclusiv viata sociala) capata dimensiuni virtuale, iar fenomenul ia tot mai multa amploare. Daca luam in considerare faptul ca realitatea virtuala a prins contur in urma cu 50-60 de ani si era considerata mai curand o forma de science fiction, actualmente ideea de criptomoneda (precum Bitcoin) si portofele digitale dicteaza o nevoie tot mai precisa de finante digitale si gestionare electronica a banilor.

In ce fel mai sunt oamenii atasati de numerar?

Este o exagerare sa spunem ca ar exista o forma de atasament fata de o anumita metoda de plata. Fiecare persoana are propriul sistem prin care isi foloseste finantele personale. Numerarul a avut un rol mai important in viata oamenilor, in principal din cauza lipsei de incredere in modalitatile virtuale de gestionare a finantelor, care in prezent a fost pe deplin solutionata de catre institutiile financiare. Trebuie sa luam, insa, in considerare faptul ca azi clientii nu mai sunt multumiti cu o achizitie singulara. Au nevoie si isi doresc sa poata beneficia de optiuni pentru o varietate de produse si servicii. Toate acestea presupun sume mari de bani, care, din varii motive, nu pot si nu ar trebui sa fie tranzactionate cu numerar. In prezent, exista mai multe instrumente alternative de plata. Au inceput sa apara tot mai multe optiuni digitale pe piata. Tehnologia contactless este una dintre ele si chiar si in Romania putem observa progresul in aceasta zona. Sunt mandru de faptul ca Garanti Bank a fost prima banca din Romania care a lansat un card contactless, numit Paypass.

“Oamenii au nevoie si vor ca totul sa fie accesibil printr-o simpla apasare a ecranului telefonului. Pe termen scurt, strategia noastra de dezvoltare de produse sta in a ne concentra pe lansarea aplicatiei noastre de mobile banking, atat pentru iOS, cat si pentru Android.”

Ar fi o utopie o societate fara numerar?

In Marea Britanie se estimeaza ca nu­marul tranzactiilor cu numerar va scadea la sub 13 miliarde de lire sterline pana in 2023. Anul acesta, in ianuarie, cea mai mare banca din Norvegia, DNB, a propus un proiect de lege prin care sa se renunte la utilizarea numerarului ca mijloc de plata in intreaga tara. Danemarca este la randul sau pe punctul de a renunta la folosirea numerarului. In Suedia, autobuzele publice nu mai accepta bani fizici – biletele sunt preplatite sau achizitionate prin SMS. Un numar mic, dar in crestere, de companii suedeze care fac venituri cu preponderenta in baza tranzactiilor electronice a incetat sa mai lucreze cu numerar. Desigur, tarile scandinave sunt cu un pas inaintea celorlalte societati, insa, per ansamblu, lumea este mai aproape de a renunta la cash decat ai crede. Deja sub 10% din tranzactiile din zona euro mai sunt facute in numerar. Romania are un drum mai lung de strabatut pentru a se alinia acestui trend, dar o posibila societate fara bani fizici nu trebuie privita in totalitate ca fiind o utopie. Din experienta noastra, numarul de carduri si volumele de tranzactii cu cardul au crescut in mod constant. Din 2012 si pana la finalul primului trimestru al acestui an, numarul de carduri din piata a crescut cu 1,3 milioane de unitati. In cazul nostru, daca in 2012 aveam in portofoliu 225.000 carduri, numarul acestora a avansat pana la 259.000 in 2015 si 264.000 la sfarsitul lunii martie a acestui an. Totodata, volumul tranzac­tiilor cu cardul a avut o crestere exponentiala. In primul trimestru al acestui an am crescut volumele de tranzactionare cu 19% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Totodata, exista o noua legislatie adoptata recent de Parlament, legea cash back, potrivit careia comerciantii cu cifra de afaceri de peste 10.000 de euro va trebui sa accepte plati prin card si sa instaleze POS-uri. De asemenea, clientii vor putea sa retraga numerar de pana la 200 lei la POS-ul comerciantului. Aceasta noua lege va spori cu siguranta dezvoltarea infra­structurii POS-urilor, in special in zonele rurale, si va accelera educatia financiara a comunitatilor cu privire la utilizarea de carduri.

Unde isi folosesc clientii cardurile?

De regula, oamenii folosesc cel mai des cardurile la cumparaturi in centre comerciale, benzinarii, in magazine de haine, farmacii, restaurante si magazine de electronice, tranzactiile online castigand tot mai mult teren.

Cum au evoluat nevoile oamenilor din Romania de la intrarea Garanti pe piata locala?

Daca ar fi sa caracterizam comportamentul clientilor romani dupa 1989, primul atribut la care ne-am putea gandi este vulnerabilitatea. Accesul brusc la o gama larga de produse si servicii de toate tipurile, nu doar financiare, a reprezentat un val care i-a determinat pe oameni sa fie tot mai predispusi la scenarii „prea bune pentru a fi adevarate”. Cand Garanti a intrat pe piata locala, in 1998, vulnerabilitatea nu mai era principala proprietate, ci precautia. Aceasta din urma a continuat de-a lungul anilor sa caracterizeze comportamentul clientilor, mai ales la finalul anilor 2000, in perioada crizei financiare globale. Odata cu dezvoltarea retelelor sociale si migrarea mediilor de comunicare traditionale catre online, comportamentul clientului a devenit foarte interesant. Nevoia de informatie, de eficientizare a activitatilor, de internet banking si tehnologie de ultima ora a definit unul dintre cele mai complexe comportamente din istoria sistemului bancar din Romania. Astfel, bancile au inceput sa raspunda acestui trend prin dezvoltarea de produse digitale, care ofera mai mult control clientilor asupra finantelor, extinzandu-si prezenta in online, conectandu-se cu oamenii prin intermediul retelelor sociale si comunicand 24/7. Am putea spune ca Garanti Bank a venit in Romania la momentul potrivit, contribuind la dezvoltarea sistemului bancar local cu ajutorul know-how-ului sau ino­vator, pe care il avem de la banca-mama, Turkiye Garanti Bankasi (TGB), cea mai mare institutie financiara din Turcia din punctul de vedere al capitalizarii bursiere. In 1998 am adus in Romania un model de afaceri orientat spre client, fundamentat cu tehnologie avansata si inovatie. Produsul nostru Bonus Card este un exemplu clar in acest sens, fiind primul card de credit multibrand cu cip din Romania si unul dintre cele mai apreciate instrumente de plata din piata.

In ce masura credeti ca va fi o provocare pastrarea ideii de sucursala, tinand cont de faptul ca nevoile generatiei Millennials sunt mai mult digitale?

Este o provocare interesanta sa pre­gatesti terenul cu produse de baza. Intr-adevar, nevoile tinerilor sunt complexe si dicteaza dezvoltarea de produse si servicii de ultima ora care mentin piata in miscare. Cu toate acestea, munca noastra este de a fi alaturi de ei si in persoana, mai ales cand vorbim, spre exemplu, de deschiderea unui cont sau accesarea unui credit. Desigur, de multe ori nu este nevoie sa fie fata in fata cu un reprezentant al bancii, dar bankingul este si ramane o industrie a oamenilor, pentru oameni. Increderea se con­struieste odata cu o relatie umana. Bineinteles, exista medii precum Facebook, unde putem comunica intr-o maniera prietenoasa fara sa intalnim propriu-zis persoana respectiva. Aici, de fapt, este provocarea. Pentru a fi cat mai aproape de generatia Millennials, trebuie sa fim prezenti 100% in viata lor, prin intermediul telefoanelor mobile, retelelor de socializare, prin consultanta la telefon sau fata in fata, in sucursale. Toate elementele mentionate mai sus trebuie sa conlucreze pentru a putea deservi noua generatie de clienti. Sucursala va continua sa joace un rol important in activitatea bancilor, precum si in vietile clientilor. Face parte dintr-un sistem care se adreseaza acestora la 360 de grade.

„Daca in 2012 aveam in portofoliu 225.000 carduri, numarul acestora a avansat pana la 259.000 in 2015 si 264.000 la sfarsitul lunii martie a acestui an.”

Ce produse si servicii planuiti sa lansati in 2016, mai ales pentru noua generatie, pentru a intari pozitia bancii pe piata?

Oamenii au nevoie si vor ca totul sa fie accesibil printr-o simpla apasare a ecranului telefonului. Pe termen scurt, strategia noastra de dezvoltare de produse sta in a ne concentra pe lansarea aplicatiei noastre de mobile banking, atat pentru iOS, cat si pentru Android.

Care sunt produsele de top ale Garanti Bank, in acest moment?

Fiecare dintre produsele noastre are propriul set de avantaje, care devin relevante clientilor in functie de nevoile lor. In topul preferintelor se afla Bonus Card, un produs unic in Romania si unul dintre cele mai rentabile instrumente de plata de pe piata, atat pentru posesorii lui, cat si pentru comercianti. Clientii acumuleaza bonusuri de fiecare data cand efectueaza o tranzactie cu cardul, atat in tara, cat si in strainatate. Un alt produs de top este Bonus Economus, un cont de economii care incurajeaza si premiaza clientii care au un comportament adecvat de economisire. In 2013 am lansat si iLoanU, o aplicatie online de solicitare credite integrata in serviciul nostru de internet banking, Garanti Online. iLoanU permite tuturor clientilor sa aplice pentru un credit in mai putin de cinci minute, de oriunde s-ar afla si oricand si-ar dori, sa simuleze un plan de plata si sa monitorizeze statusul cererii de creditare in timp real, iar abia apoi sa mearga fizic intr-o agentie, pentru a finaliza si a utiliza creditul.

Care au fost realizarile de business si de social media ale Garanti Bank in 2015?

In 2015, cota noastra de piata a a crescut, Garanti Bank fiind actualmente a zecea banca din sistem. Volumul imprumuturilor a ajuns la 6,74 de miliarde de lei, in crestere cu 15,7% fata de 2014. Creditele acordate segmentului corporate au inregistrat cea mai mare crestere, de 28%, in timp ce creditarea IMM-urilor a crescut cu 8,6%, iar cea adresata zonei de retail, cu 10,8%. De asemenea, volumul depozitelor a atins valoarea de 5,73 miliarde de lei, in crestere cu 40% fata de anul precedent. Numarul clientilor a crescut la randul sau, cu aproape 10,2%, ajungand la aproximativ 360.000. In ceea ce priveste social media, anul trecut am fost sase luni consecutiv pe primul loc in randul bancilor cu cea mai mare rata de engagement pe Facebook. In acest moment, am depasit 274.000 de fani si suntem pe locul 3 in topul bancilor cu cel mai mare numar de fani pe Facebook. Vom continua sa sustinem aceasta pozitie de top in social media, tinand cont de faptul ca retelele de socializare ne permit sa fim mai creativi in comunicare, dar si sa gestionam eficient satisfactia clientilor nostri. Comunicarea in social media se va concentra ca si pana acum pe prezentarea produselor, serviciilor si ofertelor noastre care raspund nevoilor si asteptarilor clientilor, dar si pe concursuri si campanii creative.