AVON România: Campanie sănătoasă împotriva relațiilor bolnăvicioase

AVON România: Campanie sănătoasă împotriva relațiilor bolnăvicioase

În primele nouă luni ale anului au fost raportate peste 80.000 de cazuri de violență împotriva femeilor, însă realitatea este mult mai sumbră, multe femei alegând să păstreze tăcerea.

Ana-Maria Nicolae, Head of Integrated Communication la AVON România și Moldova, ne-a vorbit despre implicarea AVON în combaterea violenței de gen, despre schimbările necesare pentru reducerea numărului de cazuri, dar și despre conferința Justice Institute, legată de drepturile victimelor violenței domestice. 

De ce credeți că sunt așa de multe cazuri de violență de gen și ce schimbări ar trebui făcute pentru reducerea numărului de cazuri?  

Violența de gen este o problemă complexă, cu rădăcini profunde în societatea noastră și din păcate un subiect tabu care are atât de multă nevoie de expunere și de atenția noastră! Statisticile spun că pe parcursul vieții, 1 din 3 femei se va confrunta cu o formă de abuz. Asemenea episoade sunt din păcate ascunse de multe ori, victimele temându-se să vorbească despre ceea ce li se întâmplă. În plus, autoritățile nu sunt întotdeauna suficient de pregătite să abordeze problema violenței împotriva femeilor.

În multe cazuri, victimele nu primesc sprijinul de care au nevoie pentru a se proteja și a-și reconstrui viața. Pentru a reduce numărul de cazuri de violență împotriva femeilor, cred că este nevoie de o abordare care să implice atât schimbări culturale, cât și legislative și instituționale. Cred în puterea educației – atât în scopul prevenției și recunoașterii situațiilor de abuz, cât și în în scopul intervenției atunci când abuzul s-a petrecut deja, iar victima are nevoie de soluții pentru a ieși din mediul respectiv. Mai cred mult în puterea parteneriatului – autorități, reprezentanți ai sectorului ONG, companii și, în definitiv, fiecare dintre noi putem să ne aducem suportul pentru a schimba statisticile violenței de gen. 

O măsură eficientă de protecție a victimelor se extinde în mai multe județe din România. Ne puteți spune câteva cuvinte despre aceasta?  

Este vorba despre măsura monitorizării electronice a ordinelor de protecție provizorii în cazurile de violență domestică, măsură deja testată în 3 județe din țară și care urmează să fie extinsă în Sibiu și în alte 17 județe, în 2024, și la nivel național începând cu 2025. Măsura reprezintă cea mai eficace metodă de monitorizare prin care încălcarea ordinului prin apropierea agresorului de victimă este semnalată automat cu ajutorul a două echipamente: o brățară electronică montată la piciorul agresorului, respectiv un dispozitiv mobil aflat în custodia victimei, fără să mai fie nevoie ca victima să sune la Poliție. 

Care sunt provocările cu care se confruntă autoritățile în lupta cu cazurile de violență domestică?  

Un prim obstacol este faptul că violența împotriva femeilor este adesea ascunsă, victimele temându-se să vorbească despre ceea ce li se întâmplă. Apoi, autoritățile nu au întotdeauna resursele necesare pentru a aborda această problemă. În multe cazuri, poliția nu are suficient personal pentru a investiga cazurile de violență domestică, iar instanța de judecată nu are suficient timp pentru a judeca aceste cazuri în termene rezonabile.

În plus, vorbim și despre o lipsă de coordonare între „actorii” implicați. Sunt mai multe instituții implicate în lupta împotriva violenței împotriva femeilor, cum ar fi poliția, instanța de judecată, serviciile sociale și organizațiile nonguvernamentale. Şi totuşi, aceste instituții nu funcționează întotdeauna în mod coordonat, ceea ce poate duce la întârzieri în investigarea cazurilor și la lipsa de sprijin pentru victime. Dacă aducem în discuție și lipsa resurselor, intervenția devine și mai dificilă. 

Potrivit prezentării făcute de dumneavoastră în cadrul Zilei de Sustenabilitate, există șapte feluri de violență împotriva femeilor. Care sunt primele semnale de alarmă la care ar trebui să fie atente femeile/părinții adolescentelor etc.?  

Tindem să confundăm violența cu abuzul fizic, însă există de fapt 7 tipuri de abuz la care trebuie să fim atenți: fizic (lovirea), sexual (orice act sexual care nu este consimțit), verbal (jignirea, umilirea), economic (limitarea accesului la resurse financiare), spiritual (interzicerea accesului la valori culturale, etnice), psihologic (actul care are scopul de a controla sau subjuga victima) sau social (izolarea persoanei de apropiații ei sau de cunoștințe care o pot ajuta).

Violența poate lua diferite forme și fiecare situație este distinctă. Este important să înțelegem că semnele nu sunt întotdeauna vizibile, ceea ce face dificil de observat când o femeie sau o adolescentă este victima violenței. În plus, victimele ascund adesea un sentiment de rușine și de vină. Epuizarea, pierderea interesului și interiorizarea pot fi potențiale semnale de alarmă. De asemenea, în spatele tulburărilor de somn, în spatele unei cereri de ajutor financiar sau asistență medicală, în spatele unui divorț sau absenței la locul de muncă se poate ascunde o situație de violență. 

La jumătatea lunii trecute, AVON și Vital Voices Global Partnership au organizat Justice Institute, o conferință în care s-a discutat liber despre drepturile victimelor violenței domestice și despre colaborarea instituțiilor. Care au fost principalele subiecte atinse în cadrul conferinței? 

Împreună cu Vital Voices Global Partnership şi cu Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G., am organizat programul Justice Institute, o conferință internațională, unde 40 de reprezentanți ai sistemului de justiție din România au explorat teme sensibile legate de violența de gen. Un subiect important al conferinței a fost identificarea barierelor în răspunsul coordonat multiinstituțional în cazurile de violență domestică, în special în situațiile cu risc ridicat de vătămare.

S-a subliniat nevoia unei coordonări eficiente la nivel local și a alocării de resurse financiare și umane dedicate acestei probleme, pentru a evita disfuncționalitățile. Un alt punct important a fost necesitatea suportului psihologic pentru specialiștii care lucrează cu persoane afectate de traume. Tot în cadrul conferinței, participanții au avut oportunitatea de a asculta povestea unei femei care a reușit să depășească experiența violenței domestice și care este parte a Rețelei Învingătoarelor și a programului ȘiEuReușesc. 

AVON are multe contribuții și inițiative în susținerea femeilor. Ne puteți menționa câteva dintre acestea? De ce alegeți să vă implicați?  

Agenda de CSR și sustenabilitate a Avon este un întreg cu două jumătăți – grija pentru planetă (operarea la cele mai înalte standarde de sustenabilitate, cu atenție permanentă asupra modului în care ne producem produsele și în care funcționăm ca business) și grija pentru oameni (susținerea activă a cauzelor importante pentru femei: oportunitatea de a se dezvolta și a crește după propriile reguli, lupta împotriva cancerului de sân și a violenței de gen).

Eu vreau să mă opresc astăzi pe grija pentru oameni și pe eforturile pe care le facem pentru a ne asigura că femeile trăiesc în medii demne și sigure. Un insight pe care îl auzim de fiecare dată în programele educaționale dedicate luptei contra violenței de gen este acela că o victimă, înainte de a părăsi mediul abuziv definitiv, se va întoarce la abuzator, în medie, de 7 ori. Din acest motiv, noi credem din toată inima în puterea prevenției. Iar vorbind despre violența de gen, ce formă de prevenție ar putea fi mai puternică dacă nu educarea generațiilor următoare cu privire la implicarea lor în relații sănătoase?  

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 379 (15 decembrie 2023 – 15 februarie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.