Avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE

Reading Time: 4 minute

România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, cu o valoare de 25,7% în 2018, de 3 ori mai mică decât media UE, arată un studiu PwC.

România se situează sub media UE de 83%, în ceea ce privește intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și PIB, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente (spre exemplu, Polonia și Cehia – 52%, Bulgaria 51%), arată ”Studiul privind creşterea intermedierii financiare în România”, realizat de PwC.

Intermedierea financiară a scăzut la 26,4% în 2017, de la o medie de ~39% in anii 2010-2011. În același timp, ratele ROBOR la 3 și 6 luni au înregistrat un trend descrescător, revenind pe creștere începând cu 2017, în rezonanță cu evoluția inflației. Deși ratele scăzute ale dobânzilor ar fi trebuit să impulsioneze creditarea, intermedierea financiară s-a aflat într-un continuu trend descrescător

Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei.

Relația dintre sectorul financiar și creșterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. Plecând de la o analiză a 80 de țări, pe durata a 30 de ani, aceste studii demonstrează că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare. Astfel, s-a demonstrat că nivelul dezvoltării și intermedierii financiare este puternic asociat cu creșterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fizic și cu îmbunătățirea eficienței cu care economiile folosesc capitalul.

În România, în condițiile unei piețe de capital slab dezvoltate, creditarea bancară rămâne principala alternativă viabilă pentru finanțarea investițiilor, iar băncile și-au consolidat în ultimii ani capacitatea de creditare.

Începând cu anul 2012, băncile au demarat un proces amplu de curățare a bilanțurilor de creditele neperformante, în condițiile în care România avea una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din UE.

În condițiile unui cost al riscului mult mai mare decât media europeană și a unor cheltuieli operaționale ridicate, marja de profit a băncilor a rămas redusă pe parcursul ultimilor ani.

Rata dobânzii la credite este influențată atât de factori endogeni, reprezentați de modul de operare al băncilor ca și intermediar financiar (costul finanțării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate și costurile operaționale), cât și de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală și de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creșteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice., care pun presiuni pe costul riscului

Ponderea costului riscului în total dobândă (2%) reflectă ultimii 4 ani, când rata creditelor neperformante a scăzut puternic de la 13.5% in 2015 la 4.9% la sfârșitul lui 2018. Media pe ultimii 10 ani s-a menținut, în schimb, peste 13%.

Profitabilitatea băncilor din România s-a situat în ultimii 10 ani sub cea a țărilor din Europa Centrală și de Est.

În ceea ce privește randamentul activelor, România se situează pe locul 8 din 26, cu o valoare a ROA de 0,4%, marginal mai bună decât valoarea medie a Uniunii Europene de 0,3%, dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polonia (1,0%), Slovacia (0,9%).

Similar, din punctul de vedere al randamentului capitalului propriu (ROE) România se situează pe locul 10 din 26, cu o valoare de 3,9%, semnificativ mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (13,2%), Slovacia (9,7%), Polonia (9,5%), Bulgaria (8,3%), Estonia (6,0%).

Din perspectiva raportului dintre costurile și veniturile operaționale, România se situează pe locul 10 din 26, valoarea acestui indicator de eficiență fiind inferioară altor țări din ECE, cum ar fi Estonia (44%), Cehia(47%) și Lituania (53%).

De ce nu crește intermedierea financiară?

În ultimii 5 ani s-au adoptat aproximativ 50 de legi noi, care au sporit nivelul de impredictibilitate al mediului economic și au crescut riscul perceput de investitori.

Studiul PwC analizează 4 bariere în creșterea intermedierii financiare:

– Cadrul legislativ impredictibil

– Nivelul redus de automatizare și digitalizare

-Nivelul scăzut de educație financiară

-Costurile creditării.

Pentru depășirea blocajelor, un set de măsuri poate fi implementat într-un orizont de timp de până la 4 ani, arată studiul PwC.